Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)

1904-05-01 / 1. szám

5

REVISTA CATOLICA.

cuiascä din valurile de $ire $i vorbe aruncate pe hártie, $i obiectul, §i scopul serierei. Intr’o criticä obiectivä insä e cu neputinfä a-i urmäri púnet de punct, din simpla causä, cä nefiind fir logic in espunerea lor, rafioneazä, sau mai bine zicänd, strigä prin särituri, ca §i cänd ar fi cu- ■prin$i de nervozitate.

A$a de esemplu in casul nostru, obiectul discusiunei ar fi se fie: un fenomen observat in viafa religioasä a poporului din Marmara, sau cum zice titlul: Schizma intre Ruteni. Si ce se vezi ? La acest obiect, serios, foarte grav, vrednic de o discusiüne foarte calmä, obiectivä, vine $i amestecä o lume de idei §i de gändiri, cari daeä sunt a se trage in discusiune cu obiectul din cestiune, constitue un complecs grandios de conference scientifice, istorice, teologice, poli tice-sociale. E vorbä de viafa religioasä a unui popor, §i indatä amestecä toate deavalma : po- liticä, stat, patriotism, magiarism, panslavism, Rakóczy, Tarul Rusiei, Ungaria, Rusia, $i alte multe.

Scopul inse nu e tot a$a de u$or de pre- cizat, ca $i obiectul. Scriitorul pare cä vrea se deie a pricepe ce-i este scopul, inse nu se pro- nunfä dar.

Pare cä zice: rutenii prin religiunea greco- catolicä au fost pregätifi de material bun $i ac- cesibil pentru magiarizare: acum se ive$te schizma ruseascä intre ei, §i e primejdie, cä schizma ii va intäri in sentimente nationale, va de$tepta in ei idea de popor con$tiu de drep- turi §i de datorinfe nationale ruténé. Consec- venta : guvernul magiar trebuie se deie clerului rutean tot sprijinul material, toate favorurile $i avantajiile finantiale, ca se finä poporul in sentimente patriotice magiare.

Dacä nu mS in$el, asta este mSdua rafio- namentului din ziaristica jidano-magiarä.

Se poate observa indatä, cä aici avem de a face cu fantastica invenfiune a »Alianfei Iz- raelite«, idea de stat magiar. Indatä se ob- servä, cä scriitorul informatiunei de unde por- ne$te, $i unde vrea sä ajungä. Si nu-i pasä, dacä in escursiunile sale literare vatSmä toate prin- cipiile religiunei, restoarnä morala publicä $i politicä, calcä viata popoarSlor, impedecä des- voltarea naturalä a vietii lor etnice §i religioase.

Nu le pasä de principiile cele mai elementare ale educatiunei popoarglor, nici de filosofia is— teyriei, nici de chemarea bisericei $i a religiunei in viafa unui pópor. Toate aceste au se disparä cänd jidäna$ul se puné pe varga patriotismului magiar, §i aleargä in goanä de moarte pe hipo- dromul insanitätilor sale.

Nu i-a§ fi dat nici o atentiune scrisoarei, precum nici nu meritä, dacä nu ar fi amestecat in $irul estravangantelor sale §i »Säcelul« nostru romänesc din Marmatia, §i de nu ne-ar fi pus oarecumva sub o pälärie cu rutenii greco- catolici. Se vede, cä cäte fraze in acea scriere, cäte reflecsiuni, atätea dovezi de incorectitate in modul de eugetare, $i lipsä de cunoscintä esactä in judecarea situatiunilor.

O se rectificäm aberatiunile mai piramidale, cäci la toate nu putem reflecta.

Poporul rutén din Ungaria este un obiect vrednic de studiu pentru omul bisericei, precum I §i pentru politician $i pentru sociolog. A$ezat in Carpatii din nord-ostul Ungariei §i putin in- tins pe $esurile din spre Tisa, se presentä ca o populatie compactä, in comitatele Maramure§, Ung, Saro$, Bereg, Ugocea.

Ca tot poporul, i$i are originea sa, limba, legea, flinta sa etnicä, pänä §i tipul §i caracterul seu propriu, prin ce se constitue ca un popor deosebit de toate celelalte popoare conlocui- toare. Intocmai cum e casul cu magiarul, cu románul, sérbul sau slovacul.

Precum la toate popoargle, a$a §i la ru- teni, factorul de cäpetenie, in organizarea viefii sale sociale-politice-economice, este religiunea, biserica. Aici se manifestä ideile lui ca concep- tiuni religioase §i de moralä, aici se inaltä su- fletul lui cäträ Dumnezeu, il laudä pre Ziditorul seu, $i se de$teaptä la con^tiinfa demnitätii sale omene^ti, ca tipul §i aseménarea lui Dumnezeu. Cu aceste sentimente i§i constitue familia, co- muna, viafa sa civilä $i politicä, $i viind in contact cu alte popoarä, condus tot de sentimente din religiune $i moralä cre^tinä, i$i intemeiazä esistenfä proprie de popor in farä, sub condu- cerea oeärmuirei publice, $i iacä-1 cu casä, fa- milie, patrie.

Si toate aceste prin ce se manifestä pentru intelegere ob$teascä ? Prin ce se afirmä con-