Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-04-15 / 24. szám
REVISTA CATOLICA. 381 Cre^tinétatea in veche a Tomi. Studiu istoric de P. R. Netzhammer O. S. B. [Traducere publicata cu invoirea auctorului.] (Continuare.) 6. Episcopii din Tomi la Sinoade bisericesti. Despre urmafii santului Teotim istoria nu ni-au pästrat nici un dat positiv, ci numai unele insemnäri. preste faple particulare. Ri aceste to- tufi sunt destule, ca se ne facem o idee clarä despre tinuta fi despre spiritui lor, in mijlocul luptelor, ce au urmat cu nestorianii fi cu monofizitii. Urmaful santului Teotim, cél mai deaproape cunoscut nouá, este episcopul Timoteu. Pre el il intálnim in conciliul general III, carele au fost convocat de imperatui Teodosiu II pe Rusaliile anului 431 la Efez. .Omul se simte atins neplá- cut, vezéndu-l pre acest Prelat intre acei episcopi din Asia, cari se päreau a fi partizanii lui Nes- toriu. Sentimentul acesta provine din impreju- rarea, cä eram obifnuiti a-i vedea pre episcopii Schitiei totdeauna intre cei dreptcredinciofi. A- nume, cu episcopii numiti au subseris fi el o adresä-petitiune, cäträ viitorul presedinte al Si- nodului, cäträ S. Ciril de Alesandria, in care cer aménarea deschiderei Conciliului, pänä la sosirea Patriarchului loan din Antiochia, fi a episcopilor lui (numiti: orientali).1) Insä, de oare-ce au fost multe motive, cari au putut se justifice aménarea aceasta, ca d. es. relatiunile ce au urmat intre loan si Nestoriu, care au fost intäi monah fi preot in Antiochia, nu se poate ridica mótiv de acuzä in contra episcopului nostru. Si aceasta cu atát mai putin, pentru cä afläm, cä el au subseris actele fedintei prime, din 22 Iuniu, cu cei binesimtitori. In aceasta primä fedintä s’au condamnat invetätura lui Nestoriu, cä Isus Nazarineanul fi Guventul Dwm- nezeiesc (Aoaog) sunt doue persoane deosebite, fi de acea Maria nu este Näscätoare de Dum- nezeu, fi el au fest lipsit de demnitatea episco- peascä, fi eschis din comuniunea preotaseä. Bulla de condamnare fi de depunere o-au subseris 198 de episcopi, intre cari fi »Timoteu, episcopul Schitiei«.*) * 2) In toate fedintele urmätoare il vedem *) Le Quien, Oriens Christi, tom: I. 1214 s) Coll. Regia, tom. V. p. 534 — Labbe, tom. III. p. 545. stand pururea cu dreptcredinciofii, fi intre episcopii adunati in mod legiuit, fi au iseälit fi actele sinodale.1) Tinuta aceasta eorectä a episcopuiui de Schitia este cu atät mai insemnatä, cu cát vedem, cä vecinii sei cei mai deaproape, episcopul din Moezia, Iacob din Dorostor, fi mai ales Ar- chiepiscopul din Marcianopole, s’au dat cu toatä patima la aperarea erorilor lui Nestoriu, fi au luat parte la conciliabulul tinut de loan antio- chianul. Nu ftim, cätä vreme au mai trait Timoteu dupä conciliul din Efez. Atäta pare a fi sigur, cä cu cätiva ani inainte de 448 au guvernat dieceza de Tomi episcopul loan, pre carele il amintefte Marius Mercator, cel ce au träit ani indelungati in Constantinopole. Acesta defi mi- rean, latin, au luat parte foarte activä in luptele fi disputele dogmatice din acea epoeä, fi incä prin deosebite studii scrise. Meritul lui principal este, cä nu numai au tradus pe latinefte mai multe scrieri apologetice, ci cä au tradus acurat fi neschimbat in limba latina mai multe scrieri fi predici de ale hereziarchilor. Asa avem dela el in traducere latinä mai multe estrase din scrierile lui Teodor de Mopsvestia, Teodoret de Cyrus, fi Eutheriu de Tyana. Din aceste din urmä s’au conservat, numai un fragment, fi o adnotatiune finalä, fäcutä de mäna lui Mercator?) Pentru scopul nostru chiar epilogul acesta este de o insémnétate deosebitä. Traducätorul erudit ne aratä, cä fäcänd polemie cu hereticii, unul poate se cadä adesea in suspect de Nesto- rianizm, cänd ii eombate pre Eutichiani, sau de Eutichianizm, cänd se disputä cu Nestorianii. El gäsefte deci a ti cu scop, sä se punä in vedere publicä deodatä ambele erori, cari pe neftiute se viresc in sufletele oamenilor inculti, prin vorbirile fericitului Pärinte loan, episcopul ') Coli. Regia, tom. V. p. 674 — Labbe, tom. III. pag. 694. 2) Asupra lui Marius Mercator, vezi articolul relativ de Bardeuhewer, in Lexiconul bisericesc de Heder.
