Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-04-15 / 24. szám
382 REVISTA CATOLICA. orasului Tomi, In provincia Schitiei *) Dupä aceasta au urmat estrase din opurile episcopului din Schitia, cari insä s’au perdut In cursul tim- purilor. A^adara aici avem pie un al doilea epi- scop al Schitiei, carele au lucrat si pe teren li- terar pentru causa sánta a eredintei, pre un vrednic urmas al s. Teotim, Filosoful. Episcopul loan au murit probabil pe la 448 sau da Inceputul anului 449 asa cä au pulut sä vadä condamnarea si depunerea din oficiu a ar- chimandritului de 70 de ani, Eutichie. Afacerea atinsä s’au pertractat intr’un sinod din Nov. a. 448 tinut sub pre^edinta episcopului Florian de Constantinopol. Ereticul si-au gäsit insä un patron la cur- tea imperialä alui Teodosiu al II-lea si-1 indu- pleca a cere eresisuirea actelor sinodale pe care le presintä ca si falsificate cu intentiune de ini- micii sei. La 8 Aprilie 449 s’au adus la cuno- §tintä porunca imperäteascä referitoare la revi- suirea actelor, celor 28 de episcopi adunati in Baptisteriul bisericei catedrale din Constantino- pole sb numai decät dupä aceia s’au ?i dus la indeplinire intr’un sinod tinut in Porticui cel mai mare a numitei biserici printr’un sinod la care au luat parte 38 episcopi.* 2) Unul dinire cei ce au luat parte la aceasta sedintä, in care amicii lui Eutichie n’au putut sä adevereascä nici o falsificare esentialä a actelor originale, la locul al 7-lea se aminte§te: »Alexander reverendissimus episcopus Tomitanorum civitatis provinciae Scythiae«.3) ') Marius Mercator, ed. Migne, 48, Paris, 1848, pag. 1087-88. *) Coll. Begia, T. 8 p. 534. — Labbe T. 4 p. 460. 3) Vezi Hefele 1st. Cone. T. II. p. 393Acest episcop Alexandru n’au fost de fatä la conciliul convocat de Teodosiu al 11-lea pe luna August a. 449 la Efez, care sinod indatä dupä incheierea lui, au fost deciarat de Papa Leon Cél Mare, de conciliu tälhäresc din causa violentelor si neregularitätilor ce s’au constatat in decursui lui. II intälnim insä in conciliul general din Calcedon, carele s'a tinut sub presidiul delegatilor papali dela 8 Oct. pänä la 1 Nov. 451 in biserica Sf. Eufemia. Numele episcopului de Schitia, lucru curios, numai o singurä datä se gäseste iseälit la actele sinodale, desi cei ce au luat parte sunt amintiti cu numele la fie-care sedintä separat. Alexandru iseälefte actele numai la §edinta a treia, din 13 Oct. condamnarea si depunerea episcopului Dioscur din Alexandria, carele estearätat ca cél mai vinovat intre membri sinodului tälhäresc din Efez. Numele lui e in locul penultim intre cei 49 de episcopi, cari probabil numai mai tärziu §i-au dat iscäliturile.1) Nici Alexandru n’au stat mult in scaunul episcopesc din Tomi, de oare-ce deja la anul 458 gäsim ca urmas al séu pe Teotim al Il-lea. Intr’o epistolä adresatä impäratului Leon (457— 474) acest episcop isi espune credinta §i alipirea sa cäträ invetäturile bisericei ?i cäträ hotäririle conciliului de Calcedon. Spiritele nu s’au linistit. Cei doi capi ai Monofisitilor Eutichie si Dioscur au fost pu§i in imposibilitate de a mai strica, fiind trimisi in exil, aderentii lor lucrau cu atät mai mult zel, §i suspitionau pretutindenea Conciliul din Calcedon ca pre un sinod nestorian.2) (Va unna,) ') Yezi Hefele. Ist: Conz. Tom. II. pag. 322. 2) Coli. Begia Tom. 8 p. 243. Labbe p. 233. Predicä tinuta la adwnarea districtualä ln Leata-mare la 17 Martié 1904 pnn Dalia Szabó. •»Duzele preotului vor päzi stiinta, si lege vor cerea din gura lui, cd dlnsul Ingerül Domnului Atottiitorului este« » Malach II. 7. Inalt preasfintitul nostru Pärinte: Episcopul diecesan, ca sä nutreascä si sä creascä in preotii sei acel spirit curat bisericesc, de care dénsul este pätruns, §i ca sä-i indemne la acel zel in- fläcärat j entru suflete, de care dénsul arde, a dis- pus, ca noi: preotii lui diecesani, in tot anul sä tinem in postul mare adunäri districtuale, cänd — läpädänd toatä grijea cea lumeascä, — sä jertfim cäteva oare grijeisufletelor noastre; sä ne ecraminäm nu numai con^tiinta si gre^elile noastre,
