Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-04-15 / 24. szám
378 REVISTA CATOLICA. regätorhle sä pedepsoascä mai tare ca pänä acum escesele (deliclele) confesionale. Ocärmuirea spiritualä a acestui popor a stat pänä acum sub conducerea patrio- ticä a episcopului de Munkács iar senli- mentele curat magiare ale preotimei ruténé sunt garanta penlru o intrevenire cu succes. Numai sä nu inlärziem cu pasii de lipsä, cäci de va planta intre noi patriarchatul sérbesc vre-o zece popi, a- tunci nici prin mijloace mai puternice nu vom putea retinea poporul rutean dela schizmä. Deja si acum sunt inficiate mai multe coraune. Asa d. e. s’au aläturat la miscarea aceasta 138 locuitori din comuna Herniese. Se mai aratä relele presemne si Tn pärtile mai depärtate ale comitatului. Un atare curent trebue inädusit dela inceput si daeä guvernul Széli a särit in apärarea confe- sionalä si nationalä a celor emigrati in America, guvernul de astäzi cu atät mai mult trebuie sä o faeä aceasta atunci, cänd e lipsä a apära interesül poporului nostru din patrie in contra pericolului, ce ame- nihtä dela nord. (Va urma.) Centenarul S-lui Gregoriu Cel Mare. Roma, luna Martié 1904. Ziua de 12 Martié e consacratä amiritirei Pontificelui Gregoriu, numit Cel Mare, pentru lucrärile lui cele grandioase, säversite in decursui vietii lui, ca Monach Benedictio, ca Papa, ca scriitor, ca restauratorul cäntärilor bisericespti, in biserica apusanä, ca liberatorul Romei, de invasiunile Longobarzilor barbari, pre cari i-au §i cucerit pentru credinta lui Christos. Pre noi insä, ca pre fiii bisericei orientale doue amintiri mai ales ne leagä de acest mare Patriarch : Misas Presanctifieatelor, §i titlul de ecumenic, luat de pair. Tärigradului, combätut de Marele S. Gregoriu. E färä indoialä lucru, ca Misa Presanctifi- catelor au esistat in Biserica noasträ dela veacul IV, ?i a§a dinsul n’au putut fi auctorul ei. Alta este chestia formei. Eu adecä presupun, cä fiind S. Gregoriu in Constantinopol, ca Apocriziarul Pontificelui Pelagie, au putut se influinteze, ca missa numitä se capete o formä nouä, cea de astäzi, si asa s’au putut intempla, ca missa in- treagä se fie atribuitä lui, si a§a i s’au pus titlul de »Ai.iTOVQHf.ia rQr]sooQÍov Tov Aíalóxov* ! E lucru cunoscut, cä Dialogurile lui au fost traduse in grece§te, incä pe vremea acea, de unde au ?i cäpätat numirea de /haXóaov. Esprim aici aceasta opiniune a mea, pentru cä nu esiste efect färä de causä, §i a§a se pricepe, cum de s’au atribuit Missa Presanctifieatelor S-lui Gregoriu, Pontificelui. Nu pentru cä el ar fi auctorul, ci pentru cä el au influintat cu sfaturile sale, ca sä se faeä anumite modificatiuni, se devinä ?i mai evlavioasä, si plinä de motive mi§cätoare. Si intru adevér, daeä aceasta missä se celebreazä cu devotiunea cuvenitä §i observänd frumos toate prescrisele rituale, devine o functiune mi^eätoare pentru spiritul de pocäintä ce se revarsä in ini- mile credincio§ilor. Ce atinge apoi titlul de Patriarch ecumenic. färä ca se inträm in scrutarea scopurilor ascunse, ce vor fi avut propunetorii §i aperätorii acestui titlu, nici nu vom trage la indoialä buna credintä a episcopüor orientali, cari au decretat acest titlu pentru Patriarchii de Constantinopol, nici alui loan Postitorul si a sucesorilor lui : §i totu^i nu putem se nu admiräm prevederea clarä §i pätrunzätoare alui Gregoriu, cänd s’au pus cu toatä energia sä combatä acest titlu ingämfat, carele astäzi e $i ridicol, in fata bisericilor au- tocefale. Ce au contrapus S. Gregoriu acestui titlu grandoman ?i plin de mändrie ? Un titlu umil, modest repetat §i primit de toti urmasii lui pe catedra S. Petru : > Servus servorum Dei«, >Sluga slugilor lui Dwmnezeu«. Cel dintäi intre toti, cel dintäi Metropolit, cel dintäi Patriarch. Papa, Sucesorul S-lui Petru, crede, cä titlul lui cel mai acomodat §i propriu este: servus servorum! Si totusi, titlul acesta umilit i§i are märirea ?i insémnétatea sa. Pentru cä Papa, ca $i Capul
