Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)

1904-04-15 / 24. szám

REVISTA CATOLICA.

377

deodatä si pe neasteptate directiei rusesti, cu fata spre sf. sinod si intorcénd Magia- rilor spatele.

Cä reul e acum de un caracter acut, dovedeste foarte pregnant scrisoarea (tran- scrierea) episcopiei sérbesti gr.-or. din Buda, trimisä (adresatä) ín zilele aceste preturei din Húst, care face cunoscutä introducerea noului preot, Gerasim Petrovics, ln noua parochie.

Cu aceasta se incepe o epocä nouä in viata poporului rutean deia poalele Car- patilor, si tot zelul entusiast, ce de vea- curi l’au cultivat conducätorii acestui popor in directie nationalä magiarä, devine simplu problematic si ilusoric. Acum se inrädäci- neazä vederea, cä schizma e propriaminte numai reíntoarcerea la vechea bisericä nationalä ruseascä; afarä de aceea e lätitä foarte vorba prin popor, cä »credint/a ruseascä e credinfó tare« care iacä in fine cu triumf isi readuce la sinul séu fii rätäciti, pe cari pänä acum invasiunea magiarä a voit sä-i contopeascä cu forta.

Aceasta inseamnä o lovilurä fatalä pentru poporul rutean, care dupä felul ori- ginei sale a fost mai de mult cunoscut ca popor (ginlä) al Rusilor-mici si pe care preotii numai prin traditiuni si prin zelul lor patriotic au stiut sä-1 retinä in sinul cre- dintei adevérate si a patriotismului magiar.

Dar — de cänd se läteste in acest popor o credintä nouä, favorabilä carac- terului nationalitätii sale si inclinatiunei

i i ■* »

sale spre ortodoxism — ne putem terne, cä se vor desface repede de catolicism si de fidelitatea sträbunä fatä de natiunea magiarä.

Atragem atentiunea trezvie .t guver- nului unguresc asupra acestui simptom pe- riculos. Dacä aducem sacrificii pentru interesele nationale si confesionale ale poporului, ce locuieste in sträinätate, cu atät mai mare atentiune trebuie sä dovedim fatä de referintele cele mai sfinte ale pa- triotilor de acasä.

Guvernul lucrä cu zel demn de apre- tiare (recunostintä) pentru interesele economice ale poporului rutean, dar tocmai miseria poporului e faciorul, care ajutä mis- cärii sulevate a face cucerirc in popor. Preotii schizmei greco-orientale nu adunä (cer) lecticalul si servesc misele pentru zece báni őri mai putin, pentru cä cei mai multi dintre ei dispun de o cualificatie cu multmai inferioarä, decät aceea ce caracteriseazä pe preotii greco-catolici. Natural, cä si poporul usor de sedus mai bucuros se alipeste de invétáturile ieftine ale popii, ce se infrä- teste cu dinsul, figurile patriarchale si cu pér lung aflä mai mult crezäment decät preotii nostrii, cari corespund cerintelor moderne si sunt mult superiori in culturä. Chiar si haina ortodoxä si barba lungä ca a sf. Nicolae incä il abate dela preotul cu reverandä si per scurt.

Aci sigur trebue a se face ceva. De vom läsa reul (boala) de sine, atunci po- pulatiunea de mai multe sute de mii a Marmatiei va cädea pradä ispitei si aceasta parte a Ungariei superioare se va numéra la Rusia nu numai pe chartele geografice a propagandei panslave, ci si dupä senti- mentele poporului. Aici e necesarä numai decät o intrevenire temeinicä, pentru cä ne amenintä pericolul, cä impreunä cu poporul vor trece si conducätorii.

Inainte de toate, trebue sä eliberäm poporul de greutätile sale, trebue réscum- pérat lecticalul preotesc si alte servitii; pentru cä aceasta le serveste de cél mai mare motiv pentru trecere. Trebue inde- plinitä in sinul poporului rutean réscumpé- rarea lecticalului incä inainte de ce se va resolva chestia congruei preotesti pe in- tre;iga linie si inainte de ce se va resolvi pe calea statului congrua preotimei greco- catolice. E a se face mai departe, cä in parochiile ruténé din Marmatia sä se re- soalve cu visteria (Kegyúri kincstár) chestia contribuirei poporului la edificärile de bi- serici si scoale, pentru cä si aceasta pune o greutate mare pe popor.

In fine insä si pe calea administratiei trebue a tinti intr’acolo, ca acei ce agitä prin popor sä fie pedepsiti aspru, iar de-