Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-04-01 / 23. szám
358 REVISTA CATOLICA. din afarä n’are nici pret nici folos. Iarä spiritui cel intern are sä lucreze Intru női mai pe sus de toate aceea, ca noi sä päzim poruncile Fiului ei celui dumnezeesc. Adevérata dragoste are sä facä una, vointa §i inimile; in urmare vointa noasträ are sä consune cu vointa Mariei. adecä de a servi lui Christos Domnul. Ceea ce Fecioara intru íntelepciunea sa a zis la nunta din Cana cäträ servitori: »Orice ar zice voue, se faceti!«1) aceea ne-o zice §i noue. Iarä cuvéntul lui Christos este: De vrei, sä inlri in viatä, päzeste poruncile.2) Fie deci fieste eine convins, cä daeä evlavia, ce socote^te oare eine, cä o nutre§te fatä cu preafericita Fecioarä, nu-1 retine dela pecat ?i nu-1 duce la propusul de a indrepta mo- ravurile cele rele, evlavia aceasta e numa1 es- ternä §i inselätoare, o evlavie färä de frica recerutä. Dacä oare eine ar mai ai-stepta incä o do- vadä a adevérului acestuia, ea poa>e, sä se scoatä din insä-iji invetätura de credintä despre nepe- tata concepere a Maicii lui Dumnezeu. Sä facem mai intäiu abstracte dela traditia catolicä, carea impreunä cu sfinla Scripturä este pentru noi izvorul adevérului; sä intrebäm numai, cum con- victia aceasta despre conceperea nepetatä a Fe- cioarei Maria a putut sä fie cuprinsä in toate timpurile in credintä cre^tinä, cät ea pare a fi asa zicénd oltuitä ?i inäscutä crtdinciosilor? Dio- nisiu Cartusianul ne esplicä lucrul acesta cu cu- vintele: »Sfialä si groazä ne opre?te, sä zicem, cä pe aeeea, carea avea* *, sä sfarme capul ser- pelui, sä o fi sfärmat in oare care timp §erpele, si cä aceea, carea avea, sä lie Maica Domnului, oare cänd sä fie fost fiica diavolului«.3) Nici de cum nu poate poporul cre^tin, sä priceapä §i inteleagä, cum sfintul, nepetatul, nevinovatu! trup al lui Christos in päntecele Fecioarei sä fie fost luat dintr’un trup, de carele sä se fie lipit mä- car §i numai pe o clipä spurcäciunea pécatului. Doarä Dumnezeu §i pecatul se impotrivesc cu o impotrivire nemärginitä si neimpäcatä. Din ace- stea a urmat la popoarele catolice convictia, cä Fiul lui Dumnezeu, mai inainte de ce dupä in- su^irea firii omenesti ne-ar fi curätit prin säns) 3. Sent. d. 3. q. 1. ') loan 2, 5. J) Mat. 19, 17. gele séu de pécatele noastre, mai inláiu a tre- buit, ca prin un privilegiu deschilinit al darului sä päzeascä pe Maicä-sa in clipa cea dinläi a eonceperii ei de ori ce spurcäciune a pécatului strämo^esc. Dacä Dumnezeu ure?te §i urgise§te asa de tare pecatul, cät a voit. ca Maica Fiului lui sä fie päzitä nu numai de ori-ce pecat personal, ci prin o impärtä§ire de dar deschilinilä in vederea meritelor lui Christos chiar si de pecatul strämosesc, carele e alipit de toti fiii lui Adam, ca $i un blästem mo§tenit: atunci e in- vederat, cä pretensiunea cea dinläi, ce este pusä celui ce va sä fie sérvül Mariei, trebuie se fie aceea, ca el sä indrepteze moravurile cele stri- cate si pecäioase ale vietii si sä infrineze pati- mile, cári tintesc in totdeauna la ceea ce este oprit. Darä dacä oare eine vrea sä cinsteascä pe Fecioara in chip desévérsit, - si cine n’ar voi, sä o facä aceasta? — acéla in urmare fi- reascä are, sä meargá mai departe si sä se sir- gueascä in chip serios, sä urmeze pilda ei. — Aceasta este rinduiala lui Dumnezeu, ca cei ce vor, sä ajungä la fericire, aceia sä urmeze §i sä reprodueä in sine insi-§i modelul räbdärii si sfin- teniei lui Christos. Cä pe cári mai inainte i-a §tiut. pe aceia mai nainte i-a §i rinduil, sä fie asemenea/ihipului Fiului séu, ca sä fie el intäiu näscut intre multi frati.1) Darä släbiciunea *noa- strä este de comun asa de mare, cät ne läsäm, sä ne infricäm de märetia acestui model strälu- cit. De aceea a purtat Dumnezeu grije, sä avem alt model, carele de oparte, intru cät e cu pu- tintä firii omenesti, sä fie de tot aproape de Christos, iarä de altä parte sä se piece la nimicia ?i släbiciunea noasträ. Asa era Maria, zice Am- brosiu, cät viata ei este ?eoala pe sama tulu- ror. Ri din aceasta conchide el apoi in chip foarte adevérat: »De model serveaseä-ve viata fe- ricitei Fecioare, carea asemenea unei oglinzi sträluce^te curätenia $i toatä frumseta de virtute«. 2) Pruncii unei Maice a$a de sfinte a bunä samä ar avea, sä o urmeze in toate virtutile; darä mai pe sus de toate dórim, ca credinciosii sä sirguiascä a deprinde mai ales virtutile acele ') Rom. 8. 29. *) De virginibus 1. 2. c. 2.
