Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-07-01 / 5. szám
80 REVISTA CATOLICA. la Capul bisericei catolice. Vezänd apói, cä toate, machinatiunile au rémas zädarnice, si vizita s’au fäcut, §i au suces, asa cum au slices, cäntä in glas de bucurie, $i afirmä, cä Papa e liber. Dar mai mult decät vizita lui Eduard VII, le-au displäout vizita impératuluiGermanieiWilhelm II. In ultimul numér al »Antologiei Italiener, re- vistä redigeatä de talente frumoase, este un studiu asupra temei: »Wilhelm II. intre Cviri- nal si Vatican.« In acest articol auctorul isi aratä pläcerea, cä Wilhelm II, fiind oaspétul Cvirinalului, au putut se facä vizita Pontificelui Leon XIII. din care fapt trage comecventa, cá Papa este cél mai liber in viata si activitatea sa. Insé curénd cade in contrazicere veditä, cänd isi aratä o durere adáncá, pentru ce au dezvoltat atáta pompa §i splendoare, plecánd spre Vatican, pentru ce au intrebuintat cärutele sale proprii, pentru ce an poruncit se vinä cu- irassierii lui proprii, in toatä podoaba, anume din Berlin, pentru acea ocasiune. Asa au iesit cuiul din sac. Le place liberalilor, cä Wilhelm II au fäcut visita la Papa, si totodatä se aratä mäniosi si indignati pentru ori-ce suces sau splendoare, ce vine in favorul Papatului, ar vrea se reguleze ei viata si actiunea lui, si bu- curo?i ar impedeca toate manifestärile esterne intru onoarea S. Scaun ; si totusi afirmä, cá Papa e liber! Astäz se imple lumea politica cu acest cäntec, si pe baza aceasta toatä diplomatia si framasoneria italianä si sträinä lucreazä din resputeri. cä pre Presedintele Republicei Fran- cese, Loubet, se-l aducä in Roma.*Se pare, cä tot Iucrul e deja combinat. Victor Emanuel III va merge la Paris, pentru 16 iuliu, iarä Loubet vine la Roma, se redeic vizita regelui Italiei. Se miscä toate pelrile, ca aceasta vizitä se cadä pe zioa de 20 septembre, eand adeca e aoiver- sarul inträrii trupelor italiane in Roma. Cä regele Italiei merge in Paris, nu e mirare, dupä vizita celor doi imperati puternici, al Rusiei si al lndiilor. A^teptarea cea mare se concentreazä in faptul, oare Loubet veni-va in Roma, §i dacä va veni, oare fi-va primit de cäträ Pontificele Suprem ? Pare cä e lucru hotärit, cä Loubet vine la Roma, inse nu e de loc statorit, oare fi-va primit in Vatican. Pentru ca intr’un circular trämis cäträ Curtile catolice, in anii cei d’intäi a Pontificelui Leon XIII, s’au seris apriat, cä venind Suverani catolici in Roma, pruna vizitä trebuie se o facä la Papa, si dacä cineva nu s’ar conforma acestei declaratiuni, nu va ti primit de cäträ S. Párinte. Dupä aceasta decla- rafiune categorieä, nici un Suveran catolic n'au mai venit la Roma, si e lucru cunoscut, cä Francise-Josif e si astäz dator cu vizita, ce i-au fäcut regele IJmbert in Viena. Acest punct greu a-r vrea sectarii se-l fnvingä, astringénd pre Francisc-Josif, cu rezoanele necestitätii politice, si cu esemplul lui Loubet, se vinä la Roma, chiar cu rizicul, de a nu fi primit de cäträ Papa. Loubet pricepe deplin greutatea siluatiei, ce se naste din acea, ca el fiind in Roma, se nu poatä face vizitä la Capul Bisericei Catoli ce. Diplomatia francezä lucreazä din toate puterile, ca se alle modul, cum se se facä vizitele sér- bäloresti, ca nici Papa se nu se afle vätemat, si totodalä se se poatä mijloci prima vizitä pentru regele Italiei. Se zice, cä aceasta fortare a vizitéi lui Loubet este opera lui Combes-Pellelan. in con- telegere cu framassoneria international!, cu scop, ca se afle in sfirsit un pretecst de a o rupe cu S. Scaun. Pentru cä, pun ei chestia, dacä Papa nu-1 va primi pre Loubet, asta se va conzidera ca o inzulta, aruncatä in fafa republicei, §i asa ministerul Combes-Pelletan se va folosi de oca- siunea aceasta, ca se recheme pre Ambasadorul seu acreditat pelängä Curia Romanä, si se stear- gä Concordatul, proclamänd despär^irea Bisericei de cäträ Slat, si asa se vor intrerumpe toate rela^iunile cu S.’ Scaun. Aceste amenin- •^äri insé, ori-cät de grave in sine, nu pot se-I indueä pre Papa, ca se renunfe la demnitatea sa. S. Scaun remäne, iar guvernele tree si se suced. Un lucru e cert, cä adeca sectele anti- cristiane si framasonizmul, in con'felegere cu cele doué guverne, italian si francez, lucreazä cu toatä puterea la un scop pervers al Ior prop- riu: distrugerea, sau incai umilirea S. Scaun Apostolic Asa au fost aste din inceput. Dupä umilire au urmat totdeauna invierea §i invin- gerea strälucitä. Asadarä numai se asteptäm in liniste evenimentele. Fapt e, cä toate partidele din Franfa asteaptä cu incordare consecven^ele politice si religioase, ce au se urmeze din vizita pre?edintelui Loubet, la Roma.
