Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-07-01 / 5. szám
V’am pomenit mai sus. despre tedenta libe- ralilor italiani, ca prin vizita lui Loubet la Roma, se creeze un procedent pentru imperatui Fran- cisc-Josif, ca se fie constrins a rentoarce vizita regelui Italiei in Roma. S’au cam confundat insé calculele guvernantilor, prin acea, cä dupä inzul- tele. ce au suferit studentii ilalieni la universi- tatea din Insbruck, in Tirol, toatä junimea univer- sitarä din Italia, au inscenat demonstratiuni zgomotoase, cári au trecut preste hotarele pre- vezute, §i au degenerat in adeverate demonstratiuni politice, in contra Austriei, si asa au provocat susceptibiütätile guvernului din Viena. _______________________________REVISTA In fata preocupatiunei generale, ca, dupä putintä, se sä índrepteze soartea noasträ, a derűiméi véduvelor si orfanilor de preoti, trebue se facem o constatare imbucurätoare cu respect la fondurile noastre archidiecesane. Fára indoialá, dintre toate diecesele, elérni din archidiecesa se luptá cu cele mai grele nea- junsuri, ba putem spane, cä dotatiunea noasträ este ridiculä. ln mijlocul acestor neajunsuri, cänd dela der se cere abnegatiunea adevérat aposto- leascä, ne serveste de consolare si incuräjare manipularea corectä, scrupuloasä si bine ingri- gitä a celor pusi ín fruntea acestor fonduri Dupä aceasta scurtä introducere, se vorbesc cu cifre, cári in totdeauna dau dovadä, cea mai puternicä, dovadä, care nu se poate combate, őri trage la indoialá. Veneratul Consistor Metropolitan cu ordinul Nr. 1103/903 aduce la cunoscinta clerului si poporului socoteala fondului viduo-orfanal. Din aceasta socotealä rezultä cä acest fond in anul 1902. in comparatie cu 1901. a sporit cu 11,188,28 corone, dupä aceste stäri imbucurätoare a urmat imbunätätirea pensiunei pe anui curent. In 1901 veduvele au primit 80 corone, ear orfanii 13 cor. 33y2 fil, pentru anui curent preliminarul statoreste veduvelor 100 corone, ear orfanilor 16 cor. 662/3 fili. Luänd la serioasä apre- tiare ridicarea pensiunei intrun singur an la suma arätatä, trebue se ne prindä adeveratä bucurie. Acest fond astäzi represénta un activ de 370,392 cor. si 60 fil. Regretabilä este imprejurarea cä, interesele raslante de la acest fond se urea la 2855 cor. 18 fileri, care restantä platitä la vreme capitalul se sporea aproape cu 250 cor. Nu mal putin imbueurätor este mersul CATOLICA. 81 fondului »Väncean« pentru preotii deficienti, despre care socoteala o prezintä Ven. Consist. Metr. cu ord Nr. 1295/93. Acest fond in 1901. s’a incheiat cu un activ de 73, 556 cor. 10 fil. ear in 1902. cu 78608 cor 71 fii deci se constata un spor de 5052 cor 61 fii. Imprejurarea regretabilä nu poate lipsi nici de aci, restantele bisericilor din taxe facu 2291 cor 80 fii ear ale preotilor 7015 cor. Celor in drept le incumbá datorinta, ca fatä de asemenea negligentä se aplice mesurile cuvenite. Nitnic nu este mai trist, dureros si nepläcut, decät a sili pe cineva cu forta ca se’si apere interesele ori se’si faeä bine, dar unde vorba nu ajutä acolo trebue aplicatä pedeapsa. Din aceasta scurtä dare de seamä re sultä cä cei pusi in fruntea trebilor, le guverneazä si direg foarte inteleptesee, ineat cu totii putem fi multämitl. Tot din aceasta dare de seamä trebue se’si-indrepteze si clerul vointa spre ajutorarea sí spriginirea intentiuneí bűne a Ven. Consist. Metropolitan. Färä indoialá aci se lucreazä in toate directiunile cu multä chibzuialä si prude ntä atät pentru sporirea averei tuturor fondurilor, cät si pentru desteptarea si educatiunea tinerimei. Nu se poate trage la indoialá ca s’a lucrat si in trecut, dar nu cu atäta inimä, pricepere, si zel. Daca se urmeazä pe calea apucatä fie siguri preotii nostri, cä vom ajunge departe cu imbu- nätätirile. Mult ar fi altcum de dórit, ca fie-care preot in cercul seü réstrins, sé lucreze pentru binele bisericei si ridicarea moralä si materialä a poporului. III. Onorata Redaetiwne ! Ve rog se binevoifi a publica in prefiuita revistä ce redigiati, cä: In 12 Julie n. a. c. va fi consacrarea bisericei románé gr. cat. din Dej, prin Escelenja Sa Domnul Episcop diecesan, dr Joan Szabó. Dupä ameazi la 2 óre banchet in hotelul »Hungária«, ér sara petrecere poporalä aran- giatä de curätorimea bisericeascä din Dej. Publicul román este respectuos rogat se participe in numär cät de insSmnat la aceste sSrbätori. Dej la 22 Junie 1903. cu stimä: J" oan ~S7\7~eile protopop.
