Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-07-01 / 5. szám
RE VIST A CATOLICA 71 dätorintele reciproce se implinesc in mod conscientios. d) Religiunea ofereste oamenilor in- demnurile si motivele cele mai eficace, penlru implinirea tuturor dätorintelor sociale. Ce e mai múlt, conzideränd släbiciu- nea moralä a oamenilor, trebuie se admi- tem, cä celelalte motive, si tndemnuri, ce nu sunt luate din religiune, nu sunt In- destulitoare, ca pre oameni. in genere vorbind, sé-i induplice si sé-i miste la indeplinirea acuratä si stätornicä a tuturor datornitelor, ce le au fatä. • de sémi- nii lor. e) In sfirsit, religiunea si cestiunea socialä se intälnesc si in punctui acéla, cä atat. liberalizmul, cat si social-democ- ratia, urésc biserica si prigonesc religiune. i, si dacä ar putea, bucuros o-ar zmulge din inimile oamenilor, si asa in acest conllict fatal necesarmente vin in contact. 9. Causele stärilor anormale in viata socialä, in general considerate, se reduc la urmätoarele : 1. Schimbarea colosaiä, ce s’au sé- virsit pe tot teremd economic si industrial, in unna inventiunilor noué. Econo- mia ruralá, industria si comerciul, sunt supuse la o influentä, decizivä, in dezvoltarea lor, inventiunilor cu aplicarea puterii vaporu- lui, cu perfectionarea technicei masinelor, si cu alte íntocmiri progresiste. Comerciul poate se se dezvoalte cu múlt mai intenzív, in urma inleznirei si a eftinä- tätii comunicatiunilor. Aseminea si sta- rea economiei rurale au suferit. o schim- bare nespus de maré, parte prin intre- buintarea masinelor agricole, parte prin Tnleznirea importului si a esportului arti- colelor din sfera vietii agricole. Si mai ales industria, care mainainte era aproape toatä obiect de manifacturä, se aflä pe cäi de tótul noué, necunoscute vechilor industrial. Prin suplinirea muncei ome- nesci cu lucrarea masinelor, s’au produs, ca unnare fireascä, o schimbare insémnatä in relatiunile de posesiune si de stare materialä intre meseriasi. Acea. ce se producea mainainte, pe terenul activi- tätii industrial, era produclul, rezultatul sírguintei, a desteritätii si a inventiositä- tii meseriasilor. Prin urmare si remunei i ’ I ratiunea, dupä valoarea lucrärii prestate, era toatä a lor. Acum ínsé valoarea pro- ductelor o reguleazä perfectiunea masinelor. Si, dupä légiié natúréi, precum pro- ductul si pretul manifacturei era a ace- luia, care producea obiectul sau articolul de industrie: asa acum, productul si pretul articolului produs prin masiná sau prin fabricä, este a proprietarului masi- nei sau a fabricei. Prin urmare dobända muncei cade mai ales in favorul aceluia, carele au fost in stare a-si cumpéra o masinä sau a-si instrua o fabricä. Asa, cu cat inai perfecte vor fi masinele, cu cät vor fi in stare a suplini sirguiuta si desteritatea omeneascä, cu atat mai múlt se vor strämuta relatiunile de pan’ acum in starea industriei si a meseriilor. Si cu * i cat mai putin drept va avé muncitorul la venitele realizate prin munca comunä, cu atat mai mult venit curge in favorul po- sesorului, carele si de altfe! este destul de bogát. Cu cat mai inulte terenuri de activitate isi va cuceri lucrarea masinelor, cu atat mai mult proletariat se va produce de o parte, si cu atat mai bogati posesori se vor nasce de alta parte. Bo- gätia astfei cästigatä se va manifesta mai intäi in sume de báni. Astfel dezvoltarea industriei si a mijloacelor de comunica- tiune, preparä calea ingrämädirei capitalu- lui de báni. Acest capital apói cearcä elo^ care pe alte terene, ca de es. in averi imobile, si asa dezvoltarea capitalizmului are tendenta naturalá de a produce asemi- nea dezvoltare, si pe alte terenuri econo- rnice. Cu toate aceste, progresele technice sunt numai o causä foarte. secundarä a stärilor anormale, in cari se gäseste so- cietatea omeneascä. (Va urma.) ■o£>4<S+-<3*«
