Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-07-01 / 5. szám
72 REVISTA CATOLICÄ Un moment practic in mijlocul desbaterilor sociale. In ultimul ei fascicol (3) R. C. a intre- prins sä dea unele lämuriri si directive pe te- renul chestiunei sociale, agitate in timpui de fatä cu atáta int'ocare ín tote colturile pämen- tului. Credem, eä va fi bine nimerit, a trimete onor. cetitori ai aceieiasi Reviste, cél putin Gátévá gándiri culese din desbaterile practice la Intrunirea Generáld a Federatiwnei catolice romande din Elvetia tinutá la Romont aprópe de Friburg, duminicä 25. Mai st. n. Intrunirea tuturor membrilor acestei Federatiuni, pe lángá cä numerái representanti de aici din tóté pártile Elvetiei, dela Rasiiea paná dincolo de Alpii Genevei, devenia §i mai solemnä prin faptul, cá adoua di, luni 26 Mai, era sä fie urmatá de adunarea eantonalä fribnrgesa a Asociatiunei catolice elvetiene. Usor iti poti inchipui silinta pusä de Co- mitetele respective pentru a pregäti intrunirile numite si a asigura bunul lor mers. In chip deosebit réspundea scopului urmä- jit, ba chiar inlrecea asteptarea tuturor musafiri- Ior pitorescul oräsel Romont, cu impodobirile lui artificiale, cari rivalisau cu cele firesci. Greu ai (i putut hotäri in mod categoric, ce-tí captiva atentia mai mult: firea ori arta si sir- guinta, de a da locului intrunirii aspectui cu- venit. Desbaterile din Romont ne par eu atát mai importante pentru noi, situafi cum dic unia, cam la botárul fisic §i Inlelectual dintre Apus si Résárit, cu cät am avut satisfactia de a ve- dea traetändu-se intracea adunare chestiuni sociale, ajunse aci de.ja in practica la fase bine' desvoltate, si ineununate de rode imbelsugate, peeänd la noi numai putini gändesc la o seriosä solutie a acestor chestii vitale. Pe la noi e§ci silit sä vedi pe deoparte numai miseria cea mai négrá, incu'batä ca o bölä molipsitóre in pepor, $i lipsurile mai bine simtite in tote casele, decät le sufere Europa occidental; iar pe de altä parte numai putini bärbati, osebit putini dintre cei ce ar putea mai usor sä schimbe, de nu sä taie curentul miseriei, punénd mäna la lucru: la intrunirea din Romont puteai observa, cum nobilii fii ai Elvetiei democratiee, tie din^ii prin positia lor socialä ori cät de de- pärtati de clasele misere de jos, totusi in ade- veratä infrätire cre^tinésca se invärtiau ln mijlocul poporenilor, avénd la inimä nevoile acestora, ca> si cum ar fi ale lor personale, §i tractändu-le cu viu interes frätesc. Inima tuturor miseärilor si desbaterilor era onor. Baron de Montenaeh din Friburg, Pre- sedintele Federatiunei romande. Programul discursurilor anunta in rändul oratorilor intre altii si pe Dnii Lerolle si Lemire deputati fruntasi ai catolicilor din Franta, cät si pe Dnul Caron de Wiart deputat catolic in camera de Brussela, din partea täranilor din Brabant. Alt moment important ne-a läsat o impre- sie adäncä. Infrätirea romandá imbrátiséza nu numai nobilii interesati de sórla poporului, prada celui dintäiu binevenit. Nu. aläturi cu nobilii vedeai si feteie bisericesci, luänd parte egalä la initiativa si conducerea soartei celor miseri. Fiind cä acéstá infrätire intre spiritul modern ?i spiritul religiös meritä atentie daosebitä, pre cum o observä si Dnul C. de Wiart, in cäldurösa-i cuvintare, sä-i läsäm loc mai larg in rändurile mai de jos. Timpul splendid, din partea lui, aduse si ei obolul cuvenit in favorea adunärii si a multu- mirii generale. Dupä sosirea diferitelor trenuri ordinare si speciale la órele 9’30 incepu solemnitatea, cu primirea la garä a diferitilor delegati si sec- tiuni. Cortegiul dela gärä se indreptä spre biserica parohialä din pitorescul delusor romontean. Indatä de la garä puteai cunósce spiritul ce anima pe toti, si va insufleti adunarea cu desbaterile ei. Arcurile de triumf, din distantä in distantä, cu inscriptiunile lor, nu erau decät un reflex al dispositiunii generale.
