Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-07-01 / 5. szám
REVISTA CATOLICÄ. pentru primirea si respectarea adevérului, cä esistä o lege moralä, impusä tuturor oamenilor, care e a se observa si in viata, si in activitatea lor economicä 3. Mai departe, stärile sociale, anormale, s’au näscut si in urma unor teorii falze, asupra originei si asupra esentei dreptului, si asa cestiunea socialä con- tine in sine si o chestie de drept, si de filozofie a dreptului: quaestio iuris et philosophiae iuris. La tot casui, cestiunile de eticä si de drept sunt in cea mai intimä eonec- siune, si asa se pare, cä dezlucind partea eticä a cestiunei sociale, am clarificat si pre cea iuridicä. Cu toate aceste, partea iuridicä trebuie se lie conzideratä si per- tractatä in mod special. Pentru cä de si esistä, conecsiunea intimä aici amin- titä. trece o diferentä esentialä intre * i datorintele izvorite din principiile de drept, in sine conziderate. si intre unele dato- rinte, ce se numesc in inteles mai strict obligamente morale sau etice. Si consta- täm din capul locului, cä in viata economicä a popoarelor ambele aceste ordine de dalorinte si obligamente, sí mai ales cele izvorite din dreptul natural, au fost in multe forme, si in mod brusc vätemate, de si e lucru cunoscut, cä nimic nu ne atinge mai nepläcut, nimic nu ne arnä- reste mai adänc, decät. faptul vätämärii in drepturile noastre. Prin urmare resol- varea cestiunei sociale depinde in mare parte dela transformarea sau reformarea relatiunilor de drept, iuridice, intre po- poaré si intre deosébitele classe. Din asta apare luminat, cä in cestiunea noasträ inträ si elementul scientific, si incä cu rol preponderant. Anume, s’au accentuat si s’au pus in relief opiniunea, cä spre scopul de a nu nedrept.äti, de a nu face nedreptate deaproapelui, e destul a observa regulele de drept, statorite prin le- gislafiunea statului; cä nu ezistä alte drepturi, decät aceie, ce izvoresc din pu- terea si din auctoritatea statului, si de acea statu! este a se conzidera: »ca sin69 gurul izvor si aperätor al dreptului.« Pro- pagarea acestei teorii gresite au contribuit in mod esential la crearea si la estinderea stärilor anormale, ce ezistä astäz in societate. De acea este de deviza cestiunei sociale, se se ocupe si cu acea tntrebare, cum se se poatä combate cu suces, cum se se poatä dezrädäcina aceasta teorie, aceasta doctrinä gresitä, si, durere, foarte lätitä, cä adeca n’ar ezistä alte drepturi, afarä de acelea, ce izvoresc din puterea statului. sau cari sunt recunoscute de auctoritatea lui. T. Cestiunea socialä se resumä ca o cestiune a socie ätii omenesci, de unde si- au luat si numirea Cu privire la aceasta, zice M. Weis, urmätoarele 9) »E bolnav tot, e bolnav mtregul\ nu nu- mai viata economicä, nu numai cea moraläf eticä, ci socie tatea intreagä. Si e adeverat, cä cea mai urgentä cestiune a timpuhä e resolva- rea cestiunei sociale. Si aici nu e vorba mimai de restabilirea unor jurstári sanétoase, in pri- vinta moralä si a vietii de stat, de renovarea j familiei si a educatiunei, nu mimai de ridicarea moralitätii si- a religiozitätii: — aceste toate sunt, de sine se intelege, lucruri de prima nece- sitate, — ci e vorba, intr’un cuvent, de rehabili- tarea societätii omenesti.i Fatä de erorile, ce s’au ivit si s’au propagat, in chestia, despre natura si inclinatiunea socialä a omului, studiul nostru trebuie se se ocupe si cu chestia, cä ce este de fäcut, ca in activita tea economicä a popoarelor, in toatä viata socialä a popoarelor, se-si reocupe locul vederbe corecte asupra paturei sociale a omului, cu toate consecven tele sale. 5. O alta causäa stärilor sociale stricate si anormale, este doctrina falzä asupra statului, asupra originei si a scopului, ce are statui. Se propagä si se propovéduieste doctrina, cä statui nu este o institutiune de Dumnezeu tntemeiatä, ci s’au näscut numai din invoiala liberä a oamenilor. Din aceasta doctrinä urmeazä nemij- locit consecventa, cä supunerea omului la J) »Sociale Frage und sociale Ordnung,« 3. edi{. pag. 9.
