Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-06-01 / 4. szám
REVISTA CATOLICA. ricultor, de nici un capitalist, ce sä fi scos din pámént aläta fölös ca din§ii, si ca din^ii sä fi dat de lucru la tőle corporatiunile de meseria^i! Si averea lor, de rodnicä, e rodnicä pentru agriculturä si eomert, dar incä mai tare e rodnicä pentru imposit care cere de la ei intriit mal mult decät dela cei laid! Congregatiunile sunt osärdnice, da, o recu- nöscem §i noi; dar bogate, nu. Numai cu lipsuri bine simtite, si crutänd din partea hraneí, a im- bräcämintului ?i a confortuluf lor personal réu- sesc eie sä rädice easele si paraclisele lor, sä hräneascä pe orfanii §i pe betränii lor. Eie nu- sunt bogate de cät numai prin vointa curajösa si taré de a se lipsi de tot luxul, de töte pläee- rile sau de cheltueli, mai mult sau mai putin inspirate de moliciune capriciösä, sau de närav si imaginalie. Gáti in lume n’ ar fi in bunä- stare, de ar avea intélepciunea de a face aseme- nea, si ei mór póte de fóme din lipsa acestei asprimi crestinesci. Apoi, aläturea si pe längä cäteva comunitäti foarte vechi sau indeosebt renumile, de acäror avere, striet luänd, desi adesea nu färä gresélá, poli vorbi, au nu-s o multime de mici familii religiöse de stare mai putin decät mijlocie ? Evident avem acest cas la Fratii §i Surorile din Périgord.1) Cum poti d. e. vorbi despre bogätia aces- tor smerite Surori dise ale Säntulul-Josif §i ale Prea Sänlel-Iniml, ce le vedeam mergénd .si ve- nind in negrele lor haine ingälbenite de vreme, §i cari träiau pela satele nóstre cu 200 lei de persönä? Sérmanele liice, cate economii frumóse trebuiau sä faeä ele din aceste pläti märete! Pentru ce óre corifeii soeialismulwi, cári cer cu atät strigät rädicarea de salar al lucrätorilor din fäbricä, de ce nu s’au miluit de sörta acestor sérmane féméi din popor, ce lucrözä doué-spre- dece öre pe di färä a se tängui, §i cu platä de cincideci si cinci báni? Dar sä continuäm a enumera si rui cleve- tirilor. Congregatiunile, se dice, s‘au amestecat in politicä. Sä läsäm la o parte chestia de princi- piu si de drept, ai putea vorbi forte mult pe acest térén; sä vorbim numai despre fapt. Ce privesce faptul, acesta trebue sä-1 tägäduim ener- *) *) In dieitsa Epittopului te vorlesce. Kot. Tr. 63 gic. Si ad pentru a apéra Congregatiunile,,' női, facem apel la poporenii no?tri insisi. II fad sä dea din umeri de milä si indignare, cánd inví- novätesci pe Fratii §i bunele lor Surori cä s’ar fi amestecat in conflictele comunelor locale sau ín alte adunärl politice. Da, ei §i-au recitat rozariul in vreun coltisor ascuns al bisericil, tremuränd si cu smerenie, pentru ca inimicii credintii 51' vietii lor religiöse sä nu se faeä stäpäni preste tarä. Asta au fä- cut-o, dar astä e si totul; insä no! n’avem cu- nosintä cä chiar célúi mai erűd tiran din tre- cut i-ar fi venit In cap sä inäduse 0 dorintä din inima victimélor sale, orl sä pedepsésca 0 rugä- ciune ferbinte, soptitä incetisor din buzele lor. Nie! n’a^I gändi, ca rosarul sä le faeä mare fricä puternicilor din dilele nóstre. De altmintrilea incisi vräjmasii Congrega- tiunilor le aperä pe acest teren, färä sé vrea si farä sä se Indoiascä. Iatä de trel ani prin anchete amänuntite, severe, repetite, supravegheazä tinuta politicä a religiosior cät §i a religiöselor. Anchetele acestea formözä o bibliotecä mare in archivele Camerei. Ce a resultat din ele contra congregatiilor ? Nimica! Intr’adever trebue sä fie färä nici o vinä, pentru ca cerce- tarea cugelului lor, fäcutä in chipul acesta, sä fi ajuns numai la o täcere ajja de eloquentä pe- cät .si umilitä! Una .si numai una a facut exceptiune. Insä .si acésta, pästränd respectui datorit amvo- nului si celorlalte locuri sfinle, se multämi de un mijloc potrivit pentru toti, de diar. Actiunea ei fu pe atät potrivitä cu legile si Constitutin, pecät liberä §i deschisa. Ea aräta multä energie criticänd persönele si legile, insä intr’o tarä de opiniune liberä, cum este a nösträ, atare posi- tie nu pärea sä trecä hotarele dreptului striet luat. Opera ei de cäpetenie a fost in realitate recomandarea regimului republican, a »unirei.« Acesta era de altfel fapt eroic din partea ei. Prietenii ei de alaltäerl o invinuiau apröpe de eresie, iar cei dilnic aperatl se lepädau de dinsa sus S taré, respingend a ei ocrolire ca o nefericire §i fätärnicie. Putin il päsa ei. Ea fäcea cu bärbatie, ce credea de datoria ei pástra positia sa in fata S contra tuturora in
