Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-06-01 / 4. szám
64 REVISTA CATOLICÄ mijlocul unor greutáti §i contradiceri ne mat pomenite. Ea cästigä chiar in favórea constitu- tiei cäte-va spirite puse pe gánduri: trezindu-se pe de o parte cu musträri dela multi, iár pe de alta ne aräländu-i nimeni multámita cuvenitä. Veni regulamentul därii de samä Puteat trage nädejde, cä ascultarea ei cre- dinciösä fatä cu ßiserica $i drépta-I purtare cu- rajósá putin obictnuitä, it va fi cä§tigänd tractare ceva mai delicatä. Fost-a atare §i cugetul ei? Te ai putea indoi. In őri ce cas sosind mómentul persecutiu- nilor, dinsa primi prima loviturä, dinsa, amica väditä §i declarata a »institutiunilor ce §i le a dat Franta.« Gelelalte, fie cä n’au avut gust, ori din prudentá, putin plecate spre aceleasi indräznelt, se ferirä cu bägare de samä de acest térén in- ferbintat, §i se märginirä la lucrärile lor de scolä, de caritate ori de apostolát. Asta era ín aparentä mai prudent, ln realitate insä nu era sä le aducä mal mult folos. Remäne totu^i ca o faptä necontestatä, cä Gongregatiunile francese s’au tinut totdeauna cu forte mare bagare de samä departe de agitatiu- le nöstre politice. Si fapta acésta era de dreptul nostru s'o afirmäm sus ?i tare inaintea tuturora, atät pentru a da adevérului dreptatea cuvenitä cat si pentru a fixa bine réspunderea fiecäruia La urmä dovada cea mai tare : Congregati- unile sunt nega^iunea vie a spriritului laic, adversarii ne inpäcati at societätii laice. jr de p p (Va urma.) CORESPONDENTE. Roma, iuniu 1903. OnoraiA Redactjune. Fac cele mai vii congratulatiuni cu preasfinti- tii Domni Radu si Hossu, episcopi, si Le augurez toatä prosperitatea, Le doresc zgl arzétor la munca grea a apostoliéi, intru multi fericiti ani, pentru binele Bisericei catolice, §i mai presus de toate pentru binele, ?i märirea Bisericei si a natiuneí románé, precum §i pentru causa S. Uniri a Bisericilor románé, atät in regatul S. Stefan cát §i inafarä de marginile acestuia. Numitii Monseniori vor fi proclamati in cel mai deaproape Consistor din luna lui iuniu, in care vor fi aseminea preconizati unii episcopi női din Statele-Unite, ?i din inzula Cuba, §i o serie lungä de episcopi in Italia, in Hispania, Austro- Unga- ria, §i din alte téri ale lumei. Vor fi numiti si opt Cardinali, precum s’au amintit, cu nume, in toate ziarele. Se poate intempla, cä in mo- mentele din urmä se va adauge vre un nume, care pän’acuma nu s’au pomenit. Dar’nici un nume francez nu se va aréta nici in seria episcopilor, nici pe lisla Gardinalilor, in acest Consistor, din causa Incäpätinärii ministerului Combes, carele in anticlericalizmul seu furios, nu vrea se acepte formula Bullelor pontificale, uzitalä in numirea episcopilor, pentru Franta, In aceste Bulle se zice cu privire la persoana, asupra cäreia au cäzut de acord guvernul francez cu S. Scaun Apostolic: »quem Praeses Reipublicae Nobis praesentavit.« Combes au declarat, in plin parlament, §i in notele sale diplomatice cäträ S. Scaun, cä el nu poate primi aceasta formulä, de ?i s’au folosit in trecul in Buliele papale, fiind cä o conziderä de vätemä- toare a dreptului, ce are statui, in causa numirei episcopilor, $i pretinde, cä dupä ce au cäzut de acord asupra persoanei, S. Scaun se fie dator §i obligat, in mod neconditionat, a da institutiunea canonicä, va se dicä a sanctiona prin institutiune canonicä denumirea episcopilor, fäcutä de cäträ stat. A§a esplicä el articolul relativ al concor- datului fäcut Intre Napoleon I si Piu VII, in causa numirei episcopilor. S. Scaun nu vrea se primeascä acest fei de interpretare, din doue cause: intäi din principiu, pentru cä Patronul mirean nu poate se aibä decät dreptul de pre- zentare la un b eneficiu bisericesc, §i a doua, pentru cä espresiunea Bullelor Papale, consacraiä prin obicei Indelungat, au fost cea mai sus amintitä, praesentavit nobis. Ci toti au luat seama, cä pentru Combes §i pentru banda sa anticlericalä aceste sunt numai pretecste, ca se poatä släbi sau chiar strivi puterea Bisericei catolice in Franta. Conjura- tiunea anticlericalä are de scop, se distrugä Biserica in Franta, prin aplicarea progresivä a unor legi dusmänoa-m, sau prin laicizarea prog- greslvä a Bisericei, imposesändu — se de dreptul de denumire al episcopilor §i a demnitarilor biserice^ti. Ca se ajungä la scopul acesta, cearcä toate pretecstele, se rumpä cu S. Scaun, dar a^a, ca vina se o punä in sarcina lui. Se pare cä asteaptä, ca S. Scaun •se facä un act solemn de condamnare publicä a procedurei guvernului, §i atunci indatä ar denunta Concordatul, ?i ar proclama dreptul absolut al stalului mirean sau
