Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-06-01 / 4. szám
REVISTA CATOLICA 53 tei sciinte este, a cerca si a ficsa, pe ce cale poate se ajungä poporul la bunäslare, adecä cum se ajunga in posesiunea acelor bunuri, cari ii sunt de lipsä pentru indestulirea trebuintelor esterne ale vietii ) í pämentene. Trebuie prin urmare se se ocupe alät cu principiile generale, cari reguleazä productiunea acestor bunuri, cät si cu cheslia specialä, cum se se impartä aceste bunuri intre popor, in mod just si echilabil. Si nu si-ar implini de loc missiunea, sau numai in mod foarle imperfect, daca s’ar preocupa escluziv numai de chestia asupra prnducliunei acestor bunuri esterne. 5. Hin espunerile aceste pare cä se poate íntrevedé, in lineamente generale, ce metod e a se urma in causa deslegärii cestiunei sociale. Sunt deja mai multe metoade, cu teo- rii, cu doctrine destul de chiar precizate. Asa de es. scoala numitä liberalä, sau ana- liticä si aprioristicä, alta numitä practica, sau empiricä, sinteticä. Obiectiuni se pot face la adresa ambelor. Scoala liberalä purcede din principii generale aprioristice, si cä nu dä atentiunea cuvenitä istoriei i i economiei, cum ea s’au desvoltat in viata omenimei, sau cä chiar o nesocoteste. Sustínéíorii acestor obiectiuni voiesc a i ? deduce principiile sciintelor economice din istorie si din esperientä, si acentueaza necesitatea cercetärilor istorice asupra punctelor singuratice, si iau in deosebitä atentiune statistica, punendu-o la loc de frunte intre izvoarele sciintei economice. i Acest metod se numeste empiric, fatä de cel d’inläi, carele ar purta numele de aprioristic. Ambele numiri sunt improprie, inesacte. Melódul just si acurat este acéla, carele rezultä din combinarea ambelor scoli aici amintite. Sunt unele principii, referi- loare la teória si la pracsa sciintelor economice unele adevéruri clare si nerestur5 } nabile, cari se deduc cu toata siguranta din esenta fiintei omenesci, si din firea lucrurilor, färä sé aibä trebuintä de o demonstrare din esperientä, sau din istorie. Si e cu nepuiintä a ajunge prin esperientä sau din istorie, sau prin constatäri statis- tice la cunoscinta unor adevéruri, cari sunt principiile fundamentale, pe cari e tn- temeiatä clädirea socialá a omenimei, si cari reguleazä toatä activitalea economicä — socialä. Re alta parte apói, teória si pracsa economiei sociale poate se profité foarte mult din esperientä vietii classelor sociale si a popoarélor. Si mai ales doctri- nele referitoare la regularea delaiurilor, pot sé fie Intärite si adeverite cu motive empirice, scoase adeca din esperientä. Asadarä obiectiünea adevöratä, ce se poate face acestor scoli, este, cä in stato- rirea principiilor generale au purces din videri eronate, cä au esplicat fals principii adevérate, si Ie-au dezvoltat in direc- tiuni de tótul unilaterale, si asa au ajuns la consecvente neadevérate, si cari in pracsä sé dovedesc primejdioase, perverse. 6. Fapt e, cä sunt deosébite classe sociale, pre cari ar fi bine a le conserva, a le salva de nimicirea totalä, ca sé nu ajun- gem la cele doué classe diametral opusé: a posideritilor, si a celor ce nu posed alt ceva, decät numai puterea trupeascä, pu- terea de a munci cu brätele. i Classele aceste formeazä obiectul de studiu in resolvarea cestiunei sociale. Ast- fel de chestii speciale sunt: a) Cestiunea agrarä, care se ocupä cu causele relelor, de cari sufer plugarii, economii pämentului, si cearcä mijloacele, cum se se poatä ajuta in lipsele lor. b) Cestiunea meseriasilor, care studiazä causele si mijloacele, ca sé sé punä stavilä proletarizärii in massä a meseriasilor, cari pän’acum au fost de sine stätätori. c) Fiind cä si negustoriile de mijloc si cele mici din ce in ce mai tare sunt apésate, parte prin puterea capitalelor, parte prin socieläti, cári cu sume mari de bani se negustoresc si esploateazä pre ne- gustorii cei mici: e de domeniul cestiunei sociale se studieze causele acestui fenomen in viata negustorilor, si se afle mésurile
