Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-06-01 / 4. szám
54 REVISTA GÁTOLTRA de a se aplica spre impedecarea procesului de descompunere, de nimicire a classei comerciantilor. d) Cestiunea muncitorilor, care se ocupä in mod special cu situatiunea lu- crätorilor, sau a zilerilor, cari sunt aplicati in atelierele de industrie, in mine, in fab- rici, si la ori-ce fel de intreprinderi, si stu- diaza chipul, cum s’ar puté Imbunätäti soar- tea lor. 7. Cestiunea noasträ se numeste sociaiä pentru raporturile intime si nemij- locite, ce le are cu relatiunile sociale ale omului. Si e esentialmente o cesliune de economie poporalä. Pärtile economice si sociale ale ces•> i tiunei sé incruciseazä si se pétrund Tmpru- mutat, si una atärnä dela cealalta. Dar’ce intelegem noi prin societate? E rnai usor a o descrie sau a o circum- scrie, ca se se priceapä rnai lämurit, decät a o delinia in scurte cuvinte. Prin cuven- tul »societate,« putem inlelege complecsul tuturor relatiunilor sociale si economice, fie ele statornice sau trecätoare, solide, intime sau numai aparente si superficiale, ce esistu inire concetäteni; sau putem in- telege sama sau complecsul tuturor or- ganizatiunilor, ce si-au creat locuitorii dintre anumite margini sau hotare, pentru scopuri religioase-morale, caritalive, seienti- fice sau materiale, prin insotiri economice, de industrie si si comerciale; sau prin reuniuni private de binefacere, de cultura, de apérarea moravurilor bűne, etc. etc. Fatä de aceste descrieri se ridicä in- data obiectiuni primejdioase. Unii neagä hotärit si relezat natura sociaiä a omului, neagä dispozitiunea lui fireascä spre viatä in societate, prin ce s’ar aräta, cä oamenii sunt avizati unul la altui, si cä sunt datori a se ajuta impru- mutat, ca asa se-si ajungä scopul vietii, si se-si Implineascä datorintele morale. Altii sustin , cä statui, independent de ori-ce auctoritate superioará a principiilor morale, are dreptul de a permite sau a nu permite formarea de societati sau de reuniuni, spre scopuri moralmente bune, folositoare sau chiar necesare; are dreptul de a permite sau de a opri infiintarea unor corpo- ratiuni economice, si organizarea lor impru- mutatä pe bazä de identitate de chemare si de folosírea mijlocelor, ce e rnai mult, unii alirmä, cä statui are dreptul de a declara, cä aceste organizatiuni sunt pägubi- toare pentru societate, si impedecä prog- resul ei spre bunästare si tndestulire. Socialistii radicali merg si inai deparle. Ei nu neagä natura sociaiä a omului, nici inclinaliunea lui naluralä spre societate: ci deplaseazä idea aceastajuslä si o schi- monosesc. Dupä ei, oamenii singuratici indivizii, trebuie se sé topeascä, se se fearbä in cáldarea mareaunei mari iuso- tiri, sau aunei reuniuni economice, care va purta grige de toale trebuintele oamenilor, adeca si de cele spirituale, estetice, culturale, cu un cuvent de toate. Trebuie se cercäm cu toatä seriozi- latea, oare vederile aceste continceva idei adevérate, aceptabile, si oare poate se esiste o societate oineneascä in spiritul si sub direcliunea acestor idei, si daeä nu, se videm, cädatäfiindnatura socialäa omului, si inclinatiunea irezistibilä a lui spre viata in societate, cum trebuie sé se constitue societatea oineneascä? (Va urma.)
