Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)

1903-06-01 / 3. szám

REVISTA CATOEICA.

TO

in chestiile de principii, dour’ au pre un Marx, un Lasalle, un Rebel, etc, dar nu se poale nega, cá cei mai multi, apoi massa socialislilor condusi sau sedusi de acest fei de zäpäcifi, nu au idei clare despre cea ce va se zicä: chestia socialä, socializm.

III.

Fiind cä céstiunea socialä s’au ivit si in viata noasträ publica, este dalorinta noasträ, a clerului, ca se fim in curat cu natura acestei mari intrebäri, ca asa se putem da esplicärile recerute, se putem da si directiva cuvenilä, unde lipsa sau oporlunilalea ar cere.

De acea am cugetat a da in coloa- nele »Revistei Catolice« un mic curs de studii asupra cestiunei sociale, dupä sa- vantul 1. Biderlack, propunénd rezulfatele cele mai recente ale sciintelor sociale,

IV.

Tin a declara din capul locului, ca in discusiunile asupra acestei mari chestii, avem di puse, esplieate si asa zicänd pro- mulgale piincipiile conducätoare, de cari a se tine inseamnä a incredinta naia unui cäpitan espert si credincios, care in mij- locul valurilor amenintäloare, cu liniste, cu sigurantä conduce corabia vietii la poriul dórit.

Aceste principii conducätoare se af ä depose in »Enciclicele« nemurilorului noslru Pontifice Papa Leon XIII, si anurne:

1. in Enciclica: »Immortale Dei« din I nov. 1885; »De civitatum constitutione Christiana;«

2. »Sapientiae Christianae,« din 10

ianuaiie 1890 »De praecipuis civium Christianorum officiis;«

3. »Rerum Novarum,« din lő mai

1891. care in special se ocupä cu cesfiu- nea socialä, si aratä calea, si indicä mij- loacele, ce sunt a se aplica in marea operä de resolvire a problemelor sociale.

T. »Graves de communi,« care encic- licä se ocupä mai ales- cu combaterea erorilor, ce denafureazä nizuintele juste si

justificate ale oamenilor de bine, si ar duce chestia pe un povirnis peciculos, a cärui sfirsit nu poate fi, decät o conflag- ratiune universalä, cu o calastrofä, care nu ar resolva cestiunea socialä, ci ar’ nimici socielatea omeneascä, prin perpe- tuarea principlului teribil: »bellum omnium contra omnes.«

Povetele intelepte si invetäturile cu- prinse in aceste enciclice an pus cesliu- nea in lumina sa proprie, si multi factori sociali le-au si pus in praclicä, cu cele mai bűne rezultate pentru toate classele munciloare. As.i videm. cä in Franta, in ßelgiä, in Austria, in Bavaria, in Irlanda, in Italia, multi episcopi, membrii distinsi din cler, si mireni fruntasi, s’au pus pe lucru, si au organizat cluburi sociale in senzul indicat de inteleptul Patriarch al Roméi.

Doué idei mari: iubirea si dreptatea, • formeazä ideile conducätoare ale Marelui Dascal al omenimei, cari esplicate si ap- licate la toate referintele vietii sociale, resolvá de minune si dar toate cerintele si Intrebärile juste, ce sunt cuprinse in problema socialä.

V.

Mare este gratitudinea lumei culte fatä de gloriosul Leon XIII, carele cu atäla solicitudine s’au preocupat de soartea muncitorilor. Mii si mii de muneitori, membrii societätilor organizate pe baza amin- titelor enciclice au peregrinat la Trónul Lui, ca sé-i manifeste multämitä si recu- noscintä. In Vatican se pregäteste dezvä- lirea unei statue simbolice, ridicatä inlru amintirea acestor salutare si folosiloare invetäluri, iarä in porticui grandios al Ba- silicei S. Joan Lateran se vor asoza doue table mari de bronz, pe cari vor fi gravate cele Doué. enciclice „Revum Novarum,« si »Graves de comuni,« ca niste codice, cari cuprind in sine povetele si principiile necesare pentru Intelegerea, es- plicarea si resolvarea cestiunei sociale.

(Va urma.)