Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)

1903-06-01 / 3. szám

Revista Catolicä.

„Nos genere et sanguine Romani.

Ioannifciu in epißt. cäträ Pontificele Innocen^iu, III.

„Expedit enim tibi tarn ad temporalem gloriam quam ad salutem aaternam, ut sicut genere, sic fide etiam sis Romanus, ut populus terrae tuae qui de sanguine Romanorum se asserit descendisse, Ecclesiae Romanae instituta sequatur, ut etiam in cultu divino, mores videantur patrios redolere.“

Innocen^iu III. cäträ Imp. Ioanni^iu. „Imperator ac totum imperium eius bonam devotionem ad Ecclesiam Romanam habent, tamquam haeredes descendentes a sanguine Romanorum.“

Basiliu A. eppu cäträ Pont. Innoc. Ijf

A.pare la 1 $i 15 a fiecärei luni.

»Gesta Dei per Francos«

C. M.

»Gesta Dei per Romanos«

P. Ollivier.

Anul V.

Fascicolul 3. 1. Iunie 1903.

In 10 mai a. c. au publicat foaia oficioasä Preainaltele decrete ale Maiestätii

•>

Sale Imperiale si Regale Apostolice, prin

cari Illustritatea Sa Dr. Demelriu Radu,

episcop diecesan de Lugos, este numit la

Scaunul vacant episcopesc de Oradea-Mare,

iarä 111. Sa. Dr. Vasile IIossu, Prelat-Canonic dela Capilulul Metropolitan« de Rias

e denumit de episcop al diecesei Lugosului.

Aceste denumiri. desi cu mullä vreme

mainainte se prevestiau, ca sigure, devenind fapte Implinite, au desteplat cea mai

'vie satisfactiune in toate cercurile romanesti.

?

Causa acestei satisfactiuni se allä in

i

doué jurstäri de toatä gravitatea, vrednice

de toatä atenliunea.

•>

Intäi, in nalura timpurilor grele, pline de cele mai serioase primejdii pentru Ri- serica si natiunea romána.

i i

Sislemul de guvernare, care au produs in Ungaria. curentul dezastros al indiferen- tizmului religiös, si au culminat In legile

nefaste, numite politice-biserioesti, cu cftsa- toria civilä, cu divortu.1, cu interconfesio- nalizmul inarliculat in lege: au creal o situatiune estraordinara pentru religiunea catolicä si in genere pentru toate confe- siunile crestine

Riserica invötätoare alui Chrislos-Ecc- lesia Docens, — si sislemul politic, cu legile sale liberale-libertine, sunt incompalibile, una pe alta se eschid, cum eschide lumina intunericul.

Cum se poatä fi deci cineva fiú cre- dincios al ßisericei lui Christos, un erestül observätor practic al legilor bisericei catolice, si totodatä amic al aceslui sistem de guvernare ?

Nime nu poate servi Ia doi domni!

Aseminea greulate sé naste si din punciul de videre al vielii nationale a po- porului roman. Sistemul de guvernare ireligios, si adeca antireligiös, au scos diu prineipiile guvernative religiunea, si morala evangelicä. Asta au adus cu sine colosala