Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-06-01 / 3. szám
revista catolicä. S6 nedreptate, ce se esprimä in »heghemonie de rasa« in »idee de stat,« in sen:: asu- pritor, pägänesc Cu astfel de aberatiuni sunt iarás incompalibile: libertatea civilä-polilicä a individualitätilor etnice, cari constitue sta- tui, si fratietatéa intre popoare. »Unicuique suum,« si »quod tibi fieri non vis, alteri ne feceris,« remän proscrise, ezilate. Deci nu poate fi cineva catolic bun roman bun, patriot bun, si totodatä amic al acestui sistem de guvernare. Si totusi Archiereii nostri sunt fiii poporului roman, fiii natiunei románé, si in inalla lor demnitate reprezentä princi- cipiul creslin al »frätielatii« íntre popoaré! Dupä acoste urmeazä imediat in locul al doilea conzideratiuni de naturä personal lntr’o viatä publicä, inficialä, dacä nu de totul intocsicatä cu perverse tendente in contra Bisericei Calolice si a moralei evangelice, foarte usor se corump carac- terele. Vanitatca, lacomia, fätärnicia, adese- ori sé pun crucis-curmezis in calea virtu- tii, si nu arare-ori impedecä inaintarea oamenilor vrednici si destoinici. Cum sé le poti validita intre astfel de imprejuräri? Iacä penlru ce ziceam, cä Biserica romána sitnteste vie satisfactiune, si saltä de bucurie, cänd poate onora si saluta in Scaune Archieresli pre astfel de barbati, cari in privinta »Catolicizmului* si a >R<>- manizmulni« lor ne dau cea mai linistitoare garantä. $i acum cu cél mai profund respect si cu caa mai sincerá veneratiune strigäm din adäncul inimii. La multi Jerriciti ani! Datele biografice le luäm din scumpa noastra »Unirea« din Blas, in urmatoarele: Episcopal Demetriu Radu, s’a näscut in Ui- faläü längä Aiud la 7 Novembre 1861. Studiile primäre le-a facut in Aiud, iar gimnasiale in Blas din 1873 pänä in 1879, cänd mitropolitul Vancea l’a trimis Ia Roma in' colegiul grecesc al Sf. Atnnasiü Ín colegiul Urban de Propaganda Fide a studia! filosofia §i teológia pänä in 1885. in care an la 26 luliü fu sfintit preof. de archi- episcopul grecesc Stefan Slephanopoli. Pe la sf'ir §ilul anulul 1885, intorcendu-sein patrie ca doctor in filosofie Sji teologie, dupä scurlä pracsä la oficiul archidiecesan din Blas in 1886 fu trimis la Bucuresci spre a pastori pe Romäni! uniti adedat! in mare numér acolo. Aci archiepiscopul latin Palma l’a numit profesor de teológia dog- maticä. filosofie ?i literatura romänä la semina- riul catolic, a cäruT rector a ajuns in curind. La 1891 Archiepiscopul Costa l’a numit pro'o- pop onorar, iar Mitropolitul Vancea asesor consistoria]. Mai lärziü Archiepiscopul Zardetli din Bucuresci l’a numit econom si procurator al intregeT diecese de Bucuresci. Episcop al Lugo- ?ului fu numit in 22 Novembre 1896, preconisat in 3 Dec. 1897 consacrat in 9 mai 1897 de Mitropolitul Mihályi in Blas si instalat in 16 Maiü 1897 in Lugos Deja in primul an al pästorirei sale, in 15 August 1897. a cumpérat längä re?e- dinta episcopöscä o casä spatioasä pentru »Convictui tinerilor gr. cat. romäni ai diecesei Lugo- sului«, ?i prin literile sale pastorale din 15 Octobre 1897 a facul dispositi! salutare penlru spori- rea fondulu! acélul convict. Dr. Vasil» Hossu, s'a nascut in óraiul liber reg. Mures-Osorheiu in ziua deTre! Sfint! Ierar- ch! 11 Febr.—30 ian. Ian. 1866 din parinti! Vasile Hossu, paroch si protopop in orasul numit si Maria näsc. Szebeni. Studiile primäre le-a fäcut in colegiul ev.-reformat din orasul natal. Gimnasiul inferior l’a absolvat in Reghinul-säsesc la Sasi, Tar clasele V. VI. §i in parte a VII. in colegiul reformatilor din Mures-0?orheiii Ca student de clasa VII. fericitul mitropolit Vancea l’a trimis la Roma, unde ca alumn al colegiulu! grecesc da la S. Atanasiü a frecuentat cursurile filosofice si teologice de la »Propaganda Fide«. In 10 August 1883. fu promovat la gradul academic de »Baccalaureat», in 21 Iulie 1884 la gradul de »Licentiat« iar in 6 August 1884 la gradul de »Doctor« in sciintele filosofiice in 22 Iulie 1785 a fost promovat la »Baccalaureat« far in 15 Iulie 1887 la cel de »Licentiat« in sciintele teologice. Intr’aceea morbul de care suferia i-s’a ayravat si pe la finea lune! August a anului 1887 a fost silit a se intorce in p\trie greu morbos si declarat de ce! ma! distinsí medic!-pro- fesor! drept pierdut pentru viatä. Indurarea lu! Dumnezeü, clima patrie!, ingijirea de mama í-a red .t sänätatea, in cät incepu a se pregäti pentru ultimele esamene incä recerute, pentru ca sá dobindésca gradul de doctor in teologie. Intr’aceea corpul profesoresc de la propaganda, luänd in considerare succesele secerate la celelalte esamene, cu unanimitate de voturí fäcu propu- nere Sfintieí Sale, ca disppesändu-1 de la esa- menele restante, sa-l promoveze la gradul de
