Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)

1903-05-01 / 2. szám

HK VISTA CATOLICA.

merge bine, mäne seduce, iar indigenií rémán pe vatra lor strámosésca: fie frig sau ca!d, bine sau réu, pace sau résboi. Deci recunoascem, cä indigenii impärtäsesc greutätile si destinele tärii lor. Deci daparte de a invinui pre cineva, am voif. sä atingem nurnai pe scurt starea lucrurilor, sä aräläm, cä starea scólelor catolice din Moldova nu-i de loc de invidiat; cä ceí ce vorbesc despre o propaganda a scolelor catolice din Moldova, vorbesc lucruri de pe cea lume ; uitä, cä scolele catolicilor nici pentru a suta parte din copii catolici nu ajung.

Modestia nici nu ne permite sä inträm In amánunte in privinta seminaruluí episcopal din Jasi, ori al Pärintilor Conventuali, necum incä despre scóaia de dascali.

Aceste institutiuní sunt mai mult numaí o

29

incercare de a scóte pentru slujba in bisericä un element mai cunoscut cu tara, obiceiurile, poporul, pentru cari acesti eleví mai apói vor trebui sä lucreze cu ajutorul Domnuluí.

Pentru a da copilelor o educat,ie mai inaltä de cat in scolele primäre, avem doué institute de fete: unul la Jasi altul la Galati. Catnlicii indigent insä si din aceste §coli pot trage putin, sä nu dicem aprópe nici un fölös: de órece die- cesa fiind alcätuitä mai numaí din sate, ifi pofi inchipui cate copile din sate au nevoie őri parin- tií lor mijlóce de a trimete atari copile in pensio- nat sä invete sí frantuzesce!

Cu toate neajusurile aceste, se constata o desteptare generalä, sémn cä vom merge din ce in ce spre mai bine.

Dr. Romanus.

CORESPONDENTE.

9

I.

Roma, 5 mai 1903.

Oiiorata Redacljiune

Au trecut o lunä, decänd s’au pronuntat greva muneitorilor tipografi in contra proprieta- rilor de tipografii, si nime nu s’au a.'jleptat. cä se va sfirsi cu o grevä generalä. Muncitorií tipografi au fost de pärere, cä prin grevä ii vor sili pre proprietari la concesiuni, sé li sé acorde adeca opt oare de muncä, si-un spor de salar, variabil dupä natura artei tipográfiáé, in compu- nerea si in imprimarea lucrärilor apartinétoare. Stäpänii au fost plecati a concede cele opt oare de muncä, au rémas insé nemi.^cati in ce pri- veste sporul salarului, din causa, cä tipografiile numai cu mari jertfe sé puteau sustine si venitele, abia treceau preste cheltuielile mari cu susti- nerea stabilimentelor. S’au tinut conferente din partea ambelor comisiuni, esmise de proprietari si de muncitori, insé tratativele n'au reu$it la bun sfirsit, de oarä-ce nici una dintre pärti n’au voit a céda din punctui séu de videre. — Din aceasta au urmat, cä multe tipografii au incetat

lucrärile, iarä altele au angajat puteri muncitoare chemate dinafara. Ace?ti muncitori de aiurea veniti, au fost nurniti »Krumiri,« cu nume de batjocurä, din partea grevistilor. Si fiind cä zia- rele sé aretau contrare miscärilor greviste, mánia grevistilor s-au intors in contra lor, si muncitorli au fost impedecati cu forta in lucrarea lor la ziarele din Roma.

Asa au urmat apoi, cä s’au sistat tipärirea, edarea ziarelor, §i numai un singur ziar, >11 Popolo Romano« sé mai tipäria, ci nici acest organ nu se vindea, de oarä-ce nu gäsia colpor- tätori, distribuitori. pentru cä §i acestia au fäcut caüsä comunä cu grevistii.

Vezénd capii grevistilor, cä proprietarii nu cedeazä, in reuniunile lor socialiste au intimat grevä generalä, care au tinut trei zile dup’olaltä* In aceste trei zile pärea cä in Roma sé pregätesc lucruri ne mai pomenite, confuziunea era de nedescris, aprovizionarea familiilor cu cele nece- sare pentru viatä, era foarte anevoioasä, de si auctorllätile municipale administrative au luat mesuri, ca locuitoril sé se poatä provedea cu de ale mäncärii. Lipsiau insé caräle de transport, au