Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-08-01 / 7. szám
102 REVISTA CATOLICA fi chemat dinire cei vii. In decursui impreju- rärilor ginga§e din Italia, a trebuit sä Jinä ina- intea ochilor $i acea, cä conclava eventual nu sg va putea line in Roma. Regéle Victor Emanuel, in puterea virstei» in anul 58 al viefii $i-a inchis ocbii spre som- nul de veci. Mai cu o lunä l’a’ntrecut cu vieta Piu IX. In anul 1878, 7 Februar a sburat ves- tea, cä Papa, pe care soartea incä $i cu acea I’a distins, cä aproape 33 ani a condus naia bisericei, pänä ce inaintea lui, nici unul n’a ] ajuns nici 25 ani, cat timp a stat Santul Petru | in fruntea cre^tinismului, $i-a dat nobilul seu i suliét in mänile Creatorului. Dupäce a fost imormäntat Piu IX, $i dupäce s’a finut pentru el ceremonia funeb- ralä, in 18 Februar in oarele de searä s’a adunat conclava. Deja la prima alegere s’a putut bänui cä pe cine va cädea alegerea, $i la vo- tarea a patra, care s‘a finut in 20 február, dintre 61 de voturi 44 au cäzut pe Joachim Pecci. In guvernarea bisericei generale, in rin- duirea causelor biserice$ci in unele täri, afärä de apärarea §i finerea in curat a principiilor catolice-cre$tine, intrebarea socialä i-a fost una dintre cele mai principale ocupafiuni. Dar afarä de chestia aceasta, in enciclicele dese, $i in jurul 'altor intrebäri principale, a desvoltat principiile bisericei. Imbräcat cu celea mai frumoasS darun ale inimei $i ale sufletului, a fost unul dintre celea mai strälucite caractere. Prietin $i inimic deo- potrivä’l preamäreau. Vieata i-a fost curatä $i nepätatä, bogatä in virtuti, succesele nu l’au räpit, griji'e $i nenorocirile nu l’au inspSimän- tat, sufletul i-a fost plin de iubire fafä de oa- meni; presentarea i-a fost plinä de stimä, astfei, cä §i inimicilor s6i a inpus. Despre umilinja lui cea profundä adevere$ce faptul, cä ca episcop perugian a rugat pe un preot bätrin $i demn de toatä stima, ca sä petreacä cu atentiune fiecare faptä, fiecare pas de al lui $i, ori ce ar es- peria, in care s’ar aräta släbiciunea omeneascä, sä-i spunä lui deschis $i färä de nici o $oväire. A iubit pruned, $i precum au fäcut Mäntuitoriul nostru, nu numai odatä i-a adunat in jurul seu, ?i s’a arätat fajä de ei plin de pärinjeascä iubire. A visitat adeseori spitalurile, mängäia boR navii $i sg’ngrijea de ei cu pärinjeascä solici- tudine. Pe sgraci ii iubea, incä ca copil mic, incä la casa pärinfeascä, in timpul tiränie; fran- ceze, a invgfat a cunoa$ce lipsele deaproape- lui, dar totdeodatä a gustat placerile därniciei, pe cänd vedea cä cum sg’ndätineazä a o face acea pärin^ii fatä de poporatiunea sgraeä a tinu- tului, insg fatä de cersitorii din datinä '§i lene era cät sg poate de strict. In indeplinirea datorintelor sale nimic nu a fost in stare a’l infrina. Dar in schimb a pofiit strict dela fiecare, ca sä faeä tot a$a, $i fatä de cei lene§i a sciut ca sg-si arete ne- multumirea Ca §i antecesorul sgu, astfei si el a fost inzgstrat cu o memorie estraordinarä, asa, cä daeä vorbea odatä cu cineva, pe acéla dupä un timp cät de lung il recunoscea. In privinta traiului a fost cät sg poate de simplu ?i modest, cumpgtarea lui a fost in toatä privinta de imitat, incungiura pompa ?i luxul. Si-a iubit rudeniile, dar nici o rudenie nu sg bucura de äntäietate, nimenea nici cänd n’a fost preferit. Träsurile fetei au reoglindat o seriozitate linis- titä, si o Constanta nebiruita, si desi träsurile fetei nu au fost a?a de blande ca ale lui Piu, totu$i la prima vedere s’a putut observa, cä in internul sgu locue§ce nu suflet estraordinar. S'a vgzut pe el, cä acolo unde trebue, ?tie sg cores- pundä numelui sgu, leu adevgrat, majestos, dar s‘a putut observa ?i acea, cä in internül sgu a pofiit ca sä fie mai mult pärinte, decät poruncitor. Istoria bisericeasä’l va numgra intre Pontificii cei mai mari. VI.
