Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)

1903-08-01 / 7. szám

REVISTA CATOLICA

101

lostiv al acélóra, cari au fost incredinfati pästo- rirei lui, $i nu s’a nisuit numai ca sg se'ngri- jeascä de sufletele lor, ci sS-i ajute ?i in lipsele viefii pämentene.

In anul 1853 14 Decembre a fost denu- mirea definitivä de cardinal alui Pecci $i cu trei zile mai tárziu Papa Piu IX, a indeplinit cu cea mai maré pompä instalarea, $i incä in aceea$i zi l’a in$tiintat pe Pecci, cä a fost de- numit in congregafiunile numite despre conci- liul tridentin, despre rituri, despre imunitäfi $i despre supraveghierea ordurilor cälugäre$ti.

Acum, dupäce a devenit cardinal $i dupäce a devenit membrul acestor corporafiuni insSm- nate, care guverneazä afacerile bisericei universale, ii s’á deschis un térén mai 1 arg de activitate ca pänä acum, la aceea, ca sg fie pärintele, invgfätorul poporului sgu $i pästorul aceluia, in infelesul cél mai striet al cuvéntului. Timpul acesta pacinic a durat numai pänä la 1859, pe timpul acesta apoi a erupt revolufiunea in pär- tea nordicä a statelor papale. Au urmat zile triste, §i episcopul, cu inimä sängerändä a vSzut cä tot acel mult bine, ce el $i l’a edificat cu toatä dragostea inimei, dominafiunea pasiunilor earä$iil pericliteazä. Soartea resbelului. au favorizat acum armele Papéi acum ale Piemontului, dar in fine in anul 1860, 14 Septembre in anul 13 al epis- copiei lui Pecci, Perugia incä s’a aläturat cäträ Piemont. Cu aceasta insg unitatea politica a Italiei incä n’a fost desSvérsita. De§i au fost alungafi regele Neapolului §i ceialalfi principi, din principatele lor ?i desi pe’ncetul toate provin- ciile le-au impreunat sub sceptrul dinastiei de Savója, si de?i Victor Emanuel si-a strämutat re?edinfa din Turin la Floranfa, incä a stat Roma, incä cetatea eternä a fost in posesiunea -si sub sceptrul Pontificelui. Insä s’a putut pre- vedea cä e numai intrebarea timpului si incä a unui timp scurt, cä casa de Savója va intra si in Roma.

In 20 Septembre, al anului 1870 s’a in- timplat unirea definitivä a Italiei, prin acea, cä trupele italiene au intrat in Roma $i au luat-o in posesiunea lor. Dintre episcopii Umbriei färä indoealä Pecci a fost mai distins, $i el a $ciut sä arete o atare finutä, cä in timp scurt a desarmat incä $i pe aceia, cari $i-au ocupa

postul cu o-voinfä resolutä, cä cu deosébire fafa de el vor face sg simfeascä, cä ei sunt acum stäpänii §i nu preofimea, nu episcopul $i nici Papa.

Dela anul 1860 pänä la 1870 viäfa lui Pecci a fost un adevgrat resbel in contra di- reefiei celei noaug.

In anul 1870, 20 Septembre armatele italiene au ocupat Roma, $i regele Italiei Quid nalul, un castel de al pontificelui l’a fäcut de locuinfa lui proprie. Pecci, pre cänd s’a pre- sentat la conciliul Vatican din anul 1869, n’a putut eugeta cä relafiunile a$a de repede sg vor schimba. Pe vremea, cänd la ^edinfa publicä din Juliu s’a amänat continuarea conciliului pe toamnä, n’a $ciut cä deocamdatä acéla nu sg va continua, $i cä doarä Atotputernicul va voi, si el va fi chemat, pentru ca odatä dupä decenii, ca urmätoriul lui Piu, sg dueä la indeplinire conciliul.

Dupä moartea cardinalului De Angelis vistiernicul bisericei rornane, Piu IX in anul 1877, 2L Septembre l’a denumit la acest post pe cardinalul Pecci. Camerlengul bisericei románé in multe privinfe e locufingtoriul Pontificelui; nu numai in decursui vietii pontificelui duce la indeplinire lucruri foarte principale, $i a dus cu deosgbire atunci cänd incä Ponti- ficele a fost rege, dar cu deosgbire atunci cänd rnoare Papa, $i astfel devine scaunul papal vacant. Si, in timpurile aceste, a fost cu deosgbire de mare insgmnätate, cä cine §i ce fel de bärbat ocupä acest post, deorece s’a putut pre- vedea cä dupä moartea lui Piu IX va fi ing- reunatä alegeréa de Papä. De acea $i Piu a preeugetat cä eine sg fie urmätoriul lui De Angelis, íji astfel a cäzut alegerea pe Pecci, de$i Pecci de decenii numai din cänd in cänd umbla la Roma, $i astfel nu a putut sg cunoa' scä cu deamanuntul relafiunile dificile, ce sunt intre pápát $i regatul italian.

Pecci darä la porunca Papéi $i-a strämutat locuinfa la Roma. Timpul petrecerei sale la Roma $i l’a folosit spre acel scop, ca cu deosgbire in causa conclavei, alegerei de Papä, sg-$i cä^tige cuno^cinfe indestulitoare, finénd inaintea ochilor acea posibilitate, cä Piu IX care deja in anul 1877 a fost foarte bolnav, va