Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-05-01 / 1. szám
REVISTA CATOLICÄ. din aceste episcopii, sé-si capete un Prelat filo- magiar. Ede tot intristätor, cä intre barierele con- fesionalizmului, magiarií au se dúca si o lupta nationalä, dar nesocotirea intereselor magiariz- rnului este alát de provocatoare si atát de ned- reaplä, incát nu mai pulem li nepäsätori fata de ea. Printre catolicii din Romania cei mai multi sunt magiari, de treiori atatia cati ceialalti laolalta luati, .si toiusi archiereii sunt totdeauna stréini, administratorul Barátiéi e de multa vreme tol síréin, si st rein i sunt preotii. Cercetänd co- munele calolice din Romania, vom ga^i preoli ilaliani, mulli nemti, poloni, francezi, magiari inse numai patru, sidin acestia trei sunt in Bucuresli. Prin urmare desnationalizarea magiarilor de aici nu prin romäni te face, ci prin j reotii streini, si prin cälugäritele streine. ln claustrul catolic din Buc^esti sunt o sulä cincizeci si sapte de calugärite, dintre cari una singurä m:i- giarä, care nici ea nu mai st i e ungureijte. Cele- lalte sunt bavareze. In scolile catolice propor- tiunea e tot acea, ca in comunilatea bisericeascä, ?i de §i predomineazä cu numérul, in toate trei scolile sunt numai 2 dascäli magiari, ceialaiti sunt cälugäri nemti si calugärite. Societatea Säntului Ladislau, care ajutä bisericile magiare catolice din Romania, intre atari jursläri face lucrare zädarnicä, Banii trämisi pentru scopuri magiare bise- riccsti §i de inslructiunee, nu sunt intrebuin- tale conform deslinatiunei, ci nemtii si italenii sé folosesc de acele ajutoare? Aceasta stare de lucruri nu se mai poate suferi, nu sé mai poate permite delaturarea magiarizmului. Nu are nici un ínteles, ca societatea magiara sé imple punga stréinilor, si de alta parte, dacä romänii nu-i strimtoresc pre magiari ar fi o imbecilitale a mai suferi, ca nemtií sé ne asupreascä. Cu ajutorul societatii S. Ladislau, magiarii i?i vor zidi cät de curénd scoala, si pe urrna o biserica in Bucuresti. Vor päräsi darä Baratia, fara ca se fie recompensati cu ceva pentru jertfele de pan’acuma. Nu face nimie, de acum le va merge mai bine, vor fi ei singuri. Cänd nemtii au prins veste despre aceasta, si au afiat cä magiarii catolici vor intemeiä o comunitate bisericeascä de sine, au inceput cu machinali tiunile, si au propus sé sé facä o comunitate bisericeascä centralä, comunä, cu un cuvönt germanä-magiara. Era aproape sé sé primeascä acest plan, fű inse zädärnicit prin intervenirea unni prcot magiar. Dacä se fäcea o comunitate centralä, comunä, preotii nemti de bunä seamä ii mairoizau pre magiari si ar ti secvestrat pentru sine drep'urile magiarilor, si asa causa bisericei si a scoalei magiare s’ar fi fost relegata pe múlta vremo. Un réu s’au intémplal cu toate aceste. Fon- dul destinat pentru clädirea bisericei si a scoalei, s’au scris pe numele archiepiscopuluí actual, in loc se se fíe scris pe numele unori credin- ciosi mai bogatí. E bine, astäz nu se simle reul, pentrc cä aclualul archiepiscop, precät cu- teazä, nu slá ín calea stäruintelor magiare, dar cine fjtié, eine i va urma ? Cine slic, nu vaurma dupá el cineva, dusman al nostru, si carele, negenat de nime si- fiind ín drept de posesiune, va despoia biserica si scoälanoastrá de carac'.erul séu magiar? Ce garantä avem, cä nemtií nu ne vor oeupa dreptul, si nu si-vor ínsusi averile no- aslre? Nici una ! Pentru magiarismu! catolic din Románia e chestie de viata, ca aceste stari se se modifice spro bine. Dacä all fel nu se poate, prin S Scann trebué se stáruim, ca magiaríi sé capete preoti ^>i calugärite in pro portié cu numérul lor, si ca Scaunele Archieresli si administratiunile paro- chiale se nu fie monopolul stréinilor. .Pänä cáud nu ajungem la asta, inzádar este főt ajutorul tramis de societatea S. Ladislau. ínsusi episcopal din la si au recunoscut, cä aceasta stare de lucruri e nesuferitä, si- ca sé molcomeascä plán- gerile juste ale magiarilor, !i momeste cu acea, cä ín seminarul teologic le creste preoti dintre tinerii ciangäi. Acesti ciangäi inse putin valo- reazä pentru magiarizm, nu stiu bine ungureste iar in sentimente de loc nu sunt magiari. Asa- darä episcopul, sé me folosesc de o aséménare ciudatä, numai pulvere ne aruncä in ochi, cänd ni-i dä pre acentia de preoti.« Asa sunä articolul lendentios. Pänä la o dezbatere mai petrunzäloare asupra chestiilor grave, cuprinse in acest articol, constatam urmätoarele : 1. Amestec pe fatä, färä genä, as púié zice, färä pudoare, in afacerile interne ale Romäniei.
