Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-05-01 / 1. szám
12 REVISTA CATOLICÄ. 2. In lot articolul nu-i nici un cuvént de inleresele spirituali-rcligioase ale credinciosilor catoliei din Romania. 3. Credinta religioasä catolicä, inslitutiu- nile bisericei cálolice vrea sé le injosascä de instrumente polilice. 4. Inzultä pre episcopul din Iasi, pentru cä pe sann ciangäiior magiari catoliei creste in seminarul séu tineri ciangäi-magiari-, cari se fie preoti intre coreligionaríi lor. Románul zice: iese cuiul din s:c, iara no! /.icem deocamditä: »ex ore tuo le indico » CORESPONDENTE. 1. Roma, atprile, 1003. Onorain Red'ic^iune, Mé bucur foarle, si vc gralulez, cä dupä alali a ani de tacere, se ivesie de nou »Revi-la Catolicä,« care au fost alät de favorabil apretiala aici in Roma, ca o foaie periodica ce si-au fäcut bine datoria1 in chestia de aperare a intereselor mari, ce le are un popor in sentimentul religiös ?i in institutiunile sale religioase. Esistä aceste interese mari religioase in viata poporului román, in regatul Stului Stefan, si preste marginile geografice ale acestui regal, in toate unghiurile locuite de Romani. Si fiind cä mie mi s’au fäcut de nou onoa- rea deosebitä, se fiu corespondentul, din Ce'tatea Elernä, me servesc cu placere de aceasta ocasi- une, ca dela bun inceput se-mi esprim multämilä si recunoscinta adäncä, Escelentelor Sale, Prea- sfintijilor Episcopi-, veneratului der, si harnicu- Ini popor román, pentru semnele de stimä, de iubire si de afectiune, de cari m’au fäcut pärtas ori ^i unde m’am presentat in mijlocul lor,'cu ocasiunea vizitéi mele prietinesci, ce am fäcut in luna lui august dm anul espirat. Si in mod special sun dator cu recunos- cintä, si adäncä multämilä Ecscelentei Sale Inait Preasfintítului Domu Dr Victor Mihály de Apsa, carele m’au primit mai mult ca pre *un amic intim, decät ca pre un oaspe. Acolo, in B!a§, in decursui acelor zile neuitate, am avut ocasiune de a cunoaste de visu, din esperienta, vieta, importanta poporului román in regalul S Stefan, ce mai, nainte cunos'eam numai din faptele isto- rice. B!a§ul este un centru märet de cullurä romänä-catolicä. Toale gradurile de culturä, dela primele elemente, pänä la teologie, sunt repre- zentate in instilutiuni nation le, in cari se poate forma omul cult, dupä gradul seu social, si unde se erese preoti bine pregätiti pentru cariera lor dificilä. Am admirat, cä acest centru de culturä este inteméíat si sustinut prin ingrijirea Melropobjilor marinimosi, cari au adunat fondurile nccesare, cu nespise jerlfe, cu abnegutiune per- sonalä, si-cä Esc. Si Mihály cu tot aseminea spirit de jertfä sustine la nivei inait frumoasele instilutiuni, ajulá studenti si profesori, ca asa talentele mai luminale se se dezvoalte. in devo- lament cätra Biserica Catolicä, si in studiile de sciinta si literal ura. Dänd acest tribut de sincera multämilä Bisericei si poporului romän, vin la conziderarea lucrurilor din Roma. Luna lui martié 1903. va fi neuitatäin ana- lele istorice ale Bisericei catolice, prin iubileul de 25 de ani impliniti din Pontificatui lui Leon XIII. Eu nu voi descrie aici aceste festivitaI i iubilare, nu voi vorbi despre cele 60,000 de per- soane, din toate limbile, din toate natiunile lumei, cari avurä fericirea de a fi de fatä la Capella Pa- palä, ce s’au tinut In Basilici S. Petru cu nes- pusä strälucire, nici despre entuziazmul, cu care au fost salutat belrinul Pontifice la intrarea Sa maiesfoasä, nici despre donurile pretioase sau despre soldle estraordinare ce I. au Irämis suve- ranii din toate partile lumii, precum nici despre peregrinajele ce au p’emers si au urmat dupä 3 martié: ci mai virlos me voi incerea a face cäteva reflecsiuni . Cä la incorenerea regelui Eduard din Anglia se puné in miscare o íume tntreagä, usor se poate pricepe: e vorbä de un suveran, candel are 400 de milioane de supusi, si asa este cel mai paternic suveran al lumei astäz. Tot asä se zice si despre alte festivitati de suverani puter- nici. E vorbä de domnitori puternici ?i de gu- verne, cari dispun de putere materialä. Dar’ Leon XIII. cu etatea sa de 9i de ani, si de 25 de ani de Pontificat, nu reprezentä nici o putere materialä. E o figurä transparentä, pare un corp uscat, §i numai cänd vorbe?te, se des- copere, cä in acea umbrä de trup locueste un spirit inalt si mare. Atunci glasul Lui aratä toalä vigoarea spiritului, si ochli Lui sebinteiazä strälucirea unui ingeniu inältat,
