Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-05-01 / 1. szám
10 REVISTA CATOLICÄ. aderér si la dreptate, se conducá lumea toatä la bunästare si la fericire, se vin- dece loate suferintele morale, ce pót se bäntuiascä, si bäntuiesc omenimea. El are cuvintele vietil vecinice, precürn le-au moslenit dela Chrislos: cum nu-l-vor recerca dara papoaréla? Si- női Romaníí, cári süniem acasä la INlamu noaslrä Roma, avem drepturi, avem privilegii speciale la aceasla mama buna. Dar’ avem mai inläi de toalc dalorinta de a pélrunde in mariié in veta.! uri ale is- lorici, de a cunoaste treculul, prezenlul, Situationen noasträ si viiloru!, precum dar ne vorbesc si ne aratä geográfia, topagrafia, etnográfia, siluatiunea toatä politica, in care tiäim. Acest Prcasant Parinle privesle cu iubire asupra poporului Roman si pare cä-i vorbeste: Dragilor mei, veniti si sfu- diati Roma. in foatä tntinderea ei, dela inccpulurile ei mislerioase, prin fazele desvollärii, a märirci, a caderii si a re- nascerei ei, venit i si- veti gäsi adäpost, fericire si märirc peulru natiunea voaslrä. Sir i vi I i, divizati, suferilori sunleti incä, aid ve puloti gäsi centiül de unire si de uni- late. Vedeti simbolul glorios al märirci voastre: Columna lui Traian, e al tuluror Romanilor, si vedeti cä e incununat cu statua S. Apostol Petru, simbol de unitate in credintä a tuluror fiilor Risericei ca- lolice. Cat de frumos se esprimä si se reprezenlä prin acest monument, cä Uni- rea cu S. Scauli Apostolic al Romei dä via tä, putere, civilizálni ne, fericire popoa- relor. Nu dislruge senlimenlul national ci il nobililcazä il inaltä prin virlutile cresti nesci, A sti se citesli in istorie, a sli se-ti cunosci chemarea, a-ti cunoaste siluatiu- nea, cu toate avantagiile si cu toate pri- iriejdiile ei: iacä daruri nepretuite, privilegii le celc mai scumpe penlru un individ ca si penlru un popor, o nati'une. Acum, cänd o lume tntreagä pereg- rineazä la Roma, sau efeclive, sau spiri- lualminte, ocupändu se de chestia epocalä a iubileului de 25 de ani de Pontificat alui Leon Xlll, e indicat, ca si noi se ne facem peregrinajul la Roma, insoliti de asIfel de reflecsiuni. Si gändirile senine, cugetele drcpte, lipsite de ori-ce patimä, ne vor conduce pe calea adeveratei si- nebiruitei märiri nationale! Tendente deserte. In ziurul jidano-liberal soviuist »Budapesti Hírlap« din 6 aprile Nr. 95. se cuprinde urraälorul arlicol semnificativ. 31 a g i a i* i i <1 i n (Catolicii magica Busuresll, i aprile. Magiarii catuliei din Bucurrsti nu au nici bisericä, nicd scoalä, iarä reformatii magiari, cari sunt cu múlt mai putini, au si bisericä si scoalä. Aceasta anormaliiate asa se esplicä, cä magiarii catolici au cedat superiorilatea ce o aveau la bisericä »Baratia,« nemtilor, si de atunci in bisericä si in §coala de fete apartinetoare, nemtii sunt stäpäni. s 11* e i ti é t at <*. •idiu IJucureqf i) Comunitalea biserieeascä catolicä din Bucu- resti, numerä aprocsimafiv 35 de mii de suflete, din cari abia a cincia parte sunt nemti, ceialalti sunt magiari; si tcdüsi neamtul ilasupreste pre magiar, cea ce e curios, dar’sé esplicä. In capul celor doué diecese catolice din Romania, Jasi si Bucuresti, sunt totdeauna Prelati, cari sau sunt inimicii magiarizmului, sau nu cuteazä se-i- fie amici; $i nici vorba nu poate fi, cä vre-una
