Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-07-01 / 6. szám
88 REVISTA CATOLICA. si clar avem despre aceasta in urmätoa- rele. Un om cu puteri colosaié trupesci, usor il invinge pre cel mai slab: chiar asa, in lupta economica, cel mai bogát, cel mai tare in capital, usor il poate asupri in lupta economica, pre cel mai putin bogát. Asa se intémplá, cä industria cea mare, si care dispune de masine corespunzétoare, nimiceste industria de mänä; comerciantul, carele dispune preste capitaluri mari, poate sé-1 doboarä pre cél mai slab, prin concurenta sa. Asa, precum cel mai tare pre cel mai slab, precum cel mai mare pre cel mai mic, naturalminte, il invinge, daca isi dezvoaltä puterile sale: asa si cel mai bogát, daca va dezvolta toate puterile bogätiei sale, poate sé-1 apese, sé-1 nimiceascä pre cel mai serac. La tot casul, si in luptele aceste vin in socotintä desteritatea si sirguinta, cári incä numera ceva. Ci e de luat in samä, cä in cas, cänd e vorbä de talent egal si de sirguintä egalä, capitalul cel mai mare totdeauna il invinge pre cel mai mic, si cä cel mai mic va sucomba si in casul, cänd capitalul cel mai mare, nu va dezvolta toatä desteritatea si toatä energia. Dreptatea asemänetoare, iustitia egalizatoare, fatä de principiul de absolulä libertate economicä si industrialä, codifi- catä in legislatiunile moderne, nu submi- nistreazä destul ajutor in lupta neegalä dintre capitalul cel maré si cel mai mic. E de insemnat, cä apörätorii cei mai gu- r i si a libertätii nemärginite economice, sunt chiar capitalistic comerciantii, indus- triasii cei mai puternici. Se poate spune cu tot dreptul, cä pretenziunile lor esage- rate se pót aséména cu pretenziunea vul- pei, se fie liberä in stanislea gäinilor, si a lupului, se üe liber in staulul oilor. 4. 0 causä ulterioarä este lipsa de conscientiositate in folosirea drepturilor acordate din partea legislatiunilor stalelor. Faplul acesta se poate esplica prin acea, cä doctrinele sciintei falze, mai sus amin- tite, au intrat si au cuprins teren in clasa posidentilor. Ezistä o rivalizare colosalä in tendenta de a se imbogäti. In aceasta nizuintä s’au läsat afarä de conzideratiune nu numai rezoanele binelui de obste, ci si drepturile naturale, ce compet tuturor oamenilor, prin urmare, si celor ce stau in dependentä economicä, precum si da- torintele morale, ce le are fie si care, mainainte de toate, se se ingrijeascä de mäntuirea sufletului seu, impreunä cu cea- laltä datorintä, de a nu perde din videre binele sufletesc si vremelnic al deaproape- lui. Rivna färä margini, de a profita din toate, si a-si spori averea cu toate mij- loacele, au dus mainainte de toate, la es- ploatarea rusinoasä a muncitorilor, si au pricinuit ruina multor meseriasi nealär- nätori, precum si injugarea imobilelor, a pämintelor sub sarcina capitalelor, si in sfirsit au produs distrugerea comerciului mic, prin comerciul cel mare. Burghezii cei mai bogati (bourgeoisie) cari mai ales au fost rápiti de aceasta poftä de cästig, au sciut se profité de sistemul constitutional de guvernare, si prin légi electorate, lor favoritoare, au acaparat pentru sine puterea legislativä, si au tinut in manile lor legislatiunea. Ei au sciut se escamoteze si se seducä opinia, publicä, prin preamärirea progreselor economice, si prin aceasta au distras atentiunea publicä dela pagubele enorme, si dela sufe- rintele grozave ale masselor, pricinuite prin lucrarea lor esploatätoare. Ei, si oa- menii cu sciinta farä Dumnezeu, au träit in cele mai bűne relatiuni, si unii pre al- tii s’au ajulat pe toate cäile. Legea mo- ralä creslinä nu impedecä si nu opreste cästigarea bunurilor vremelnice, din contra, prescrie omului, ca se se nizuiascä a le cästiga, ci acea ce porunceste, e, ca in aceasta nisuintä se nu peardä nici pe un moment din ochi, menirea sa pentru bu- nuri mai inalte, pentru viata eternä; mai departe prescrie, ca in activitatea industrialä se nu se vateme legile morale, nici rezoanele de drept. fatä de seminii nostri, si in sfirsit prescrie toturor, ca in nizuintä, de a cästiga bunuri si bogätii vremelnice,
