Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-05-01 / 1. szám
9 REVISTA si eroice, un arc de Iriumf, care spune legende de slrälucile biruinte, u i Capitol, espresiunea suprema a unei puteri de stá- pänire presto lumea cunosculä. »Et tu Romane memento«! . . . Si monumenlele märete, colosaié, ruinä sunt si stärrräluri, dovadä ingrozitoare, cä »toale sunt desertäciuni«. Fiind cä s’au falzifical principiul fundamental, moral, de libertate si umanilale, géniül dälätor de viatä s’au prefäcut in géniül destructi unei, si faluiéul corlej de biruintäsfirsindu-se in criminale hecatombe de vicitime umane, au Irántit in abis colosul um flat de grctoasä deserhäciuie egoista. Popoarele ingrozite au vezul cäderea, auzit-au culremurul röslurnärii si au asislat incremenile la opera mmicirei. Géniül destructiunei s-au plinit trista lucrare. Dar’ n’au invins! Nu! penlru cä dupä invätätura S Augustin, in grandioasa lucrare »De Civitate Dei,« Provedinta Dzeiascä au dispus, ca pe ruincle märirilor deserte se so, inalte: lmperaliä lui Dumnezeu pe pämenl! Opera de reconslruire sö incepe. Lumina infioräloare, ce au consumat in dureri si c.binuri oribile »fäcliile vTi« ale lui Neron imperatui, se preface in lu minä de viatä dätätoare penlru sufictele creslinilor, suspinele si gemetelc de durere din calacombele intunecoase s’au prefäcut in cänläri si irnnuri de premärire in Bi- sericile märete alc creslinä'ätii, zeul fals, nesätios, tiran si eg >ist, carele au supt si äu lopit in mizerabila sa fiintä vieti nobile alor milioane de oameni vrednici, si- lui neaséménat superi mi, au fost pentru vecie alungat, jerlfele crunte, ce se junghi- au prin lemnitele infecte si prin Coloseu, penlru desfetarea masselor desfrenate si setoase de sänge, sunt astäz aminliri cu ingrozire. Spiritul de viatä dälätor, ängerul pä- cii, géniül desteplärii si al umanizmului au fost trämis in Biserica lui lsus Chrislos, si au sevirsit opera regenerärii, in spiritui läsat Ei in leslamentul debt Golgotha. S:- pe ruinele märirilor deserte s’au inältat monumenlele de evlavie, de bine- facere, de iubire adeveralä si- in aceste mouumente ved predomnirea spirilului de dreptate, ce strigä lumei i.itregi: Pereat mundus, fial iuslitía! Si- la strigä uI acesta se deslcaplä lumea, omenimea inlreagä, si seloasä de adeve •. dreptate si farcire, aleargä la izvo- ru! dälätor de accasla viatä doritä Popoarele, nat'unilc lumii peregrinc- azä la Roma, du»e de in dor lainic, se vazä cu och i i proprii, se aulä cu urechile proprii minunile Bisericei lui Christos. Minimi vii, vorbiloare, elocvenle. Mimin’ de arte, minuni de sciinlä, minuni de progres, minuni de p elate crestineascä. Dar’ mai presus de loate, minuni de virtuti sublime crestinesti. Toate aceste in biserici, in mä lästiri in spilalujri, in seminare, in loate insti- lutiunile märete alc Romei Catolice. i i Si- loate aceste sunt asläz inspirale, sustinule si dezvollale de un beträn ve- nerabil, carele isi serbeazä iubileul de 2ö de ani imp'initT in misinuea grea si sublimä a Pontificalului Roman 0! acesl belrän providential, alrage la sine si cuceresle inimilc luluror oameni- lor de bine. Si penlru ce oare? Pentru cä roprezinlä cu loalä dem- nitatea posibilä in un moritor, marele principii! regenerátor pentru omcnimc, ce se contine in doctrinele si in inslitutiunile i i ") intemeiate de Mantuitorul lumei Isus Christos, in CrestinéLate, in S. Biserica Calolicä Si omenimea loalä, instinctiv dornicä de luminä, de buná-tare, de civilizatiune, aleargä din toate unghiurile lumii la acest Patriarch bland si iubilor carele este Depozitarul de Dumnezeu rinduit sé invete omenimea toatä la virtute, la
