Petőfi gyüjtemény - A sorozat / 6-os doboz
Ü A G A R I A 5 ...............» lo c 8 nr. 3 — Suplement de Cräciun. FOI TA „UNG ARIÉI“ Sara de Cräciun. De-asupra satului sä lasä Adäncä ceatä’-n íaptul särii, Si trägänatul glas de clopot Vesteste ciasul inchinärii, In negre valuri rotitoare Pluteste in väzduhuri fumul, — y . Crestinii sä gätesc de praznic, Pe mäne, asteptänd Cräciunul. Pe uliti sä pornesc copii La colindat cu bucurie, Sä umple satui de viatä, De chiot, cänt si veselie. Prin cäsi opaitul lumineazä Aprins sub chipul Maicii Siinte, Si in estas bätranii — ascultä 5 Colinzile cu dulci cuvinte. Iar’ murmurul duios de glasuri Linistea tainicä-'l inghite, Incet soseste neagra noapte Bätänd din aripi ostenite, Si dupä deal apare luna • Bläjinä si resfirä norii . . , Si-’ntr’un tärziu adoarme satui 5 In vraja sfántá a särbätoriii . . . ! O ! praznic, slant atätor neamuri, Isvor de pace si luminä! In fata pruncului din leagän Cucernic lumea sä inchinä. Si din a patimilor noapte Slävind minunea mäntuirii, Mai buni la suliét, mai curatä Ni-e inima, pornirea firii. Christoase, ne rugäm cucernic, In särbätoarea impäciuirii, Inäduseste-’n inimi ura, ? ? .... Aprinde flacära iubirii. Si stänge pisma dintre neamuri, Ca in unire si frätie, Sä präznuim a Ta'ntrupare, Cäntänd: pe veci märire Tie 1 IDIL DE CRÄCIUN. S’a intämplat dcmult... demult... inainte de asta cu 50 de ani.. . Era iarnä asprä grea si väntul sälbatic suera prin ramurile desfrunzite a pädurii din apro- pierea Münehenului, vestita capitalä a Bavariei. O femee bätränä cu mult chin si vai si-a fost adunat o legäturä de vreascuri uscate §i ^icum sä trudea sä rädice greua sarcinä, dar inzädar, nu poate. Un vänätor abätut pe acolo, väzänd truda si näcasul bietei bäträne, i-o ajutat sä-si rädice legäturä de vreascuri in spate. Si cänd bäträna a inceput sä-i multämeascä, bunul vänätor i-a dat si bani *— e sarä de Cräciun sermanä bätränä! Banii acestia pri- me^te-i ca si cánd ^i i-ar fi adus ingerül. Si mie incä mi-a adus azi ingerül o fetitä drä- gälase. E a doua fetitä ce-o avem si o se-o bo- tezäm Elisabeta. Vänätoriul a fost Maximilian principele Bavariei, iar copila a devenit mai tärziu regina Ungariei. De toti iubitä si regretata noasträ re- ginä, dacä mäna ucigase nu i-ar ü curmat fi- rul vietei, ar fi implinit la Cräciun 70 de ani. ORIGINEA POMULUI DE CRÄCIUN. In ziua de 25 Dec. cänd crestinätatea isi särba marele praznic al Cräciunul ui, era datina, cä in bisericä pe längä impodobirea si ilumi- narea altariului, sä se facä neste stälpi separati, pe cari asezau lumini. In Germania pe stälpii cu luminele jur-im- prejur puneau Ornamente (icuri de lemn) si cu- iere, pe cari puneau apoi diferite cadouri. Mul^i oameni privafi suportau spesele de lipsä pentru ridicarea si impodobirea acestor stälpi cu diferite cadouri. Mai tärziu apoi femiliile mai avute ridicau pomul de Cräciun in casele lor pentru säraci si pentru servitor, in fine apoi pomul de Cräciun deveni o särbare familiarä. Pe längä aeeasta si in biserici se ridica pom de Cräciun. In pärtile de nord ale Germaniei, mai vár- tos intre locuitorii ce se ocupau cn pescuitul si cu navigarea, si erau de multe ori departe de familii, aeeasta särbare cu pomul de Cräciun decurgea numai intre membrii familiei. In Elsas si in Lotharingia in seclul al XVI-lea in loc de stälpul de Cräciun legau crengi de brad la olaltä in formä de cupolä, §i asezau pe ea seänduri, pe cari se puneau ca- dourile ; ba in multe locuri folosau cäte un brad micuf de pom de Cräciun. Mai ales insä au genaralizat datina aeeasta locuitorii din pärtile dealuroase, unde erau multi brazi. Astfel s’au lätit apoi pom ul de Cräciun in toatä Europa. MOTH NOSTRI. In tinuturile muntoasä ale patriei noastre, j imprejurärile de trai sunt foartc vitrige, si greul vietii, apasä mai amar poporul, ca in alte párti ale tärii. Pämäntul nu e acomodat spre agriculturä, mun^ii acoperiti de päduri sunt latifundii, päsunatul nu e comun, asa cä sä mirä omul cä bietii tärani din ce amarul lor pot sä träiascä ? In pärtile muntorsä a patriei noastre, lo- j cuiesc ín maré parte, numai nationalitätile. In nord-vest Slovacii, in nord-ost Rutenii, in muntii Ardealului Romänii si numai in partea sud- osticä Säcuii. Cercurile guvernätoare, au intäles si price- put soartea amarä a poporatiunilor muntene, si din partea guvernului de agriculturä de ani de zile s’a pornit o intinsä actiune, pentru imbu- nätätirea sortii lor materiale. In säeuime, ministeriul de agriculturä, sus- j tine o institutiune, (székely kirendeltség) care ; anual jertfeste mii, pentru ajutorarea Säcuilor. ! Se fac drumuri si cäi ferate, ii invatä si ii ajutä | la o economie rational», le imparte soiuri bune ■ de vite; pune bazä la läptärii si reuniuni de conzum ; le imbunätäteste päsunile; le cästigä de lucru muncitorilor s. a. Cu un cuvänt »Székely kirendeltség« imbrätosazä toate oca- ziunile, cänd poate in oare careva chip si modru, a ajutora si duce la prosperare soartea Säcuilor. O atare actiune a pornit guvernul si pentru ajutorarea nefericitilor de Ruteni. Numai pentru säracii Mopi, si pentru Slo- vaci pänä in ziua de astäzi nu s’a fäout nimic. Si soartea Motilor, poate e mai amarä si mai tristä ca a Ruthenilor si ca a Säcuilor. In sa- tele lor de munte, abea pot numi de ale lor coliba in care §ed si cäte o coaste de deal, latä de o palmä si ingustä de un cot. Päsunat pentru vite un an, päduri de asemenea nu. Mai de mult' cel putin acestea le aveau. Puteau creste vite, päsunänd prin päduri, iar din lem- nele de brad fäceau doniti si ciubäre, cu cari sä negustoreau. Azi nu mai pot tjnea vite si lemnul de brad e scump, nespus de scump nu ca in trecut — si Motii nostri din pricina a- ceasta, ränd pe ränd isi päräsesc unica industrie strämosaseä. Cu dreptul ne putem pune intrebarea, oare de ce cercurile guvernätoare pänä azi de soartea Motilor nostri nu s’au interesat. Statul datoreste a se ingriji de starea in- telectualä si material» a supu^ilor säi. Si Motii nostri decät in privinta materialä, poate numai in privinta intelertualä sunt mai inapoiati. Actiunea ruteanä s’a pus la cale pentru mäntuirea Rutenilor. De ce nu s’ar putea pune la cale o actiune romäneascä pentru mäntuirea Motilor din partea guvernului ? Calm judeeänd chestiunea indiferentizmul si imposibilitatea unei atari acjáuni női nipi nu in cercurile guvernätoare o afläm, ci in politic» romäneascä de azi. Noi Romänii nu cerem nimic dela stat, cänd ni-se ofere nu primim. Ni teamä de banii statului, insäsi spaimä fäcändu-ne, cu chimera de maghiarizare. Avem o eclatantä pildä, pe Sasi. Cäte fa- voruri, cäte concesiuni nu au ei dela stat e- luptate prin o poli.icä oportunistä ? Si totusi Sasii au rämas si vor rämänea deapururi Sasi, nu s’au maghiarizat. Ajutorarea economicä si materialä a tärä- nimei noastre ar trebui so cearä, s’o pretindä chiar poüticianii nostri. Lucru firesc, cä a cere numai dela aceia pofi, cu cari träiesti in pace si in bunä intele- gere. Si mäntuirea poporului si cu deosebire a Motilor, din impasul de säräcie materialä si intelectualä ar fi rodul si rezultatul unei po i- tici oportuniste, pe baza unui program politic moderat. Legende despre Petőfi. Disparitia misticä a poetului Petőfi, a dat nastere la o multime de legende. Dupä lupta dela Fehéregyháza, in care cu sigurantä a picat si marele poet, din causa cä nu i-s’a aflat cadavrul, fel de fei de versiuni sä räspändeau din gurä in gurä, cä nu ar fi murit, cä träieste si rätäceste ascuns prin tarä, de frica austriecilor, cä ar fi prins si dus in robie la rusi si altele. Szendrey, socrul lui Petőfi, desi a fost in contra ca fica sa sä se märite dupä Petőfi, totusi dupä lupta dela Fehéregyháza, a dat fetei sale 200 de galbeni, ca sä meargä si sä-’l caute pe Petőfi. Toate sfortärile au fost zädarnice si tot mai mult sä adeverea vestea cä a picat pe cämpul de lupta. Chiar si mormäntul dela Fehéregyháza au voit sä-1 desgroape, ca dupä cäpätänä si dentura specialä, a poetului, sä constate ulterior moartea lui. Desgropäri insä nu s’au fäcut, Iulia sotia lui Petőfi s’a märitat, legendcle despre Petőfi nici nu au mai incetat. Ba aici l’au väzut, ba acolo, si cu idea mortii lui nimenea nu voia sä se impace. Vom publica aici, unele versiuni si legende misterioase despre moartea marelui poet. Primul cäruia i-s’a arätat Petőfi, a fost un anumit Iosif Hazucha, oficiant de stat, dar si
