Petőfi gyüjtemény - A sorozat / 6-os doboz
4 U N G A R I A 1908 nr. 3. DE-ALE ZILEI. — Numärul proxim al „Ungariei“ din cauza sf. särbätori de Cráciun va apare numai Joi, in estensiune de 8 pagini la timpul regulát. — Z. Bársan in Bánat. Prezidiul reu- niunei románé de cäntäri si muzicá din Ora- vi(,a a trimis spre publicare urmätorul corau- nicat: Vestitul artist Z. Bársan isi va incepe ín Oravita turnéul sau din 19—27 Ianuarie 1908. Reuniunea de féméi a hotarit in una din sedintele comitetului a deschide legäturi private si amicale si in alte centre románesti din Banat si calea primirii binevoitoare a lui Baisa,n drept acea cu devotate rugäri purcese din dorinta a läti iubirea de artä, s’a adresat atät la reuniune cät §i prin membrii ei din Temesvár, Karánsebes, Lugos, Versecz, Bogsán Csákóvá si Bozovics, la cunoscuti pärtinätori ai artei románesti, la persoane de valoare, la amici, la reuniuni etc. sä facä in localitatea lor pregätireä necesarä, avizánd subscrisul pre- zidiu despre asta si despre ziua primirii. — Reuniunea femeilor románé din loc, constituitä sub numele seutitor »Sfánta Maria< urmäreste ou stäruinfä infrumusefarea bisericei din loc, dar mai ales realizarea gändu- lui célúi mai frumos: edificarea unei nouä si mari biserici románesti in loc, si imfrumsa^area ei corespunzátoare. In folosul acestui scop s’au tipärit si niste ilustrate ce.se vánd cu 5 fileri bucata. Membre la aceasta reuniune se pot face femeile románé de ori unde: fundatoare cu 20 coroane ; pe viatä cu xo cor.; ordinäre cu 2 cor. pe an ; ajutätoare cu ori cat. Bärbatii se pot face membrii binefäcätori cu orice sumä. — Maghiari romanizati. Foile ma- ghiare din Budapest scriu din cuvánt in cu- vänt urmätoarele: »Inainte cu cätiva ani era- riula ínfiiintat in comitatul Temes comune de eolonii maghiari. in cari a asezat Maghiari din comuna Csanád renumiti pentru sirguinta lor. Acum la Cráciun a venit §tirea cá la Makó, cä toji eolonii s’au contopit aproape total cu Romänii nu numai au invátat románeste ei si copii lor, ba chiar §i in casele lor, in familie, vorbese románeste a§a ineät e teamä cä peste 8—10 ani vor fi romanizati cu tótul. Acest pericol amenintä de altfel pe eolonii maghiari in toate comunele unde Romänii sunt in maio- ritate«. Apói poate fi vorbä de maghiarizare ? ! — Testamentul unui Román basara- bean. Din Chisineu se anuntä, cá vrednicul Románíbasarabcan, Eugen Purcel, a incctat din viatä zilele acestea. Defunctul a fost múlta vreme membru al dumei si zemstvei tinutului Chisineu. Prin testamentul säu el a läsat o sumä frumoasä obstei moldovenesti (románesti) basarabene. — Cei cade bine organismului e de regula si mai folositor pentru el, decat múlté leacuri de un gust räu. Emuisiu- nea lui SCOTT are färä indoialä un gu>st bun, e o compositie usor de mistuit a oleului de ficat de stiuca, care mai ales copii íl iau cu predilectie. Se capätä in toate farmaciile. Cásátoria Apponyi-Windischgráfz. Família Windischgrätz, una dintre cele mai dis- tinse familii austriace, din care numai in zilele trecute, printul Ludovic luä de sotie pe contesa Maria Széchenyi, nu peste múlt timp iarä va face legäturi de cäsätorie cu aristocrat,ia ma- ghiarä. Contele Carol Apponyi, care e locotenent la dragoni, a fidantat cu printesa Aglaia, cea mai micä fioä a fostului prim-ministru Alfréd. Cununia va avea loc in Wien, la 20 Ian. in Schottenkirche. Mireasa e de 21 de ani, mirele, care e fiul contelui Géza Apponyi. e de 30 de ani, si serverte in Marburg. — Un student in mediciná dá la tá- bácit O piele de om. Luni ín 10 Dec- v., intre oarele 6 si 7 seara, un student al facul- tafei de mediciná, s’a prezentat la fabrica de täbäcärie Weithase din Bucuresti ceránd ca in cél mai scurt timp sä i-se täbäceascä o piele, pe care o adusese bine impachetatä. Coman da a fost primitä. Dupä vre-o douä zile, un lucrä- tor bänuind cä pielea ce i-se däduse la täbäcit ar fi piele de om, a pus in curent pe d-1 Weithase cu bänuielile sale. Acesta, observänd bine pielea, a cäpätat convingerea cä in adevär i-se adusese la täbäcit o piele de om si, in consecinta, a adus cazul la cunostinta comisa- riatului circumscriptiei 31. Comisarul fäcänd primele cercetäri a pus imediat in curent pa- chetul cu constatärile fäcute. Dl procurer Bu- disteanu a constatat de asemenea cä se adusese la täbäcit o bucatä destul de mare de piele de om si anume, intreaga piele, care acopere mu^chii sänului si mänei drepte pänä la degete. Studentul in chestiune a fost chemat alaltäeri la parchet, unde i-s’a luat interogatoriul. Studentul a recunoscut faptul, adäugänd urmätoarele lämuriri: Cä pielea datä la täbäcit era in adevär o bucatä de piele de om, pe care o tä iase de pe un cadavru ce i-se däduse ca sä-1 studieze la institutul de anatomie. Intrebat ce avea de gänd sä facä cu pielea täbäcitä, dänsul a räspuns cä avea de gänd sä lege cu ea un tratat de anatomie... — Cunoscuta pianistá románé d?oara A. Cionca, a dat zilele trecute un concert la Ateneul din Bucuresti, care a avut o reusitä splendidä. Din acest prilej recenzentul revistei »Viafa literarä si artisticä« din Bucuresti aduce elogii distinsei pianiste, relevänd »frumosul talent si cultura muzicalä indelung si sistematic fäcutä« a dsoarei Cionca. — Epidemie de tifus in Déva. In Déva dupä cum se anunjä de acolo, graseazä o epi- demie de tifus, din carecau ä institutul prepa- randial de stat a fost inchis pe timp nehotärät. Autorität,ile au luat intinse mäsuri pentru a impiedeca räspändirea epidemei. — Gimnazii noi. Guvernul a hotärät sä ridice in anul viitor girnhazii de stat in Torda ?i Gyergyószentmiklós, iar gimnaziile din Újpest si Petrozseny vor fi prefäcute in gimnazii de stat. — Máceiul dela Keresztényfalva. Eri s’a adus, precum afläm, de cäträ fórul miütar din Brassó sentinta in afacerea mäcelului dela Keresztény falva. Detalii ne lipsesc, deoarece sentinta se tine deocamdatä in secret. Avem firma sperantä, cä vinovafii isi vor primi pe- deapsa meritatä. — Procesul »Telegrafului Román.« Inalta Curie a pus termin de pertractare pe 4 Februárié 1908 in procesul de presä al »Tel. Rom.«, pertraetatl a curtea cu jurat,ii din Kolozsvár in 20 Septemvrie n. si terminat cu condamna- rea redactorului responzabil, dl Th. V. Päcä- tianu, la zece luni temnitä de stat si 700 co- foane amendä in bani. TELEGRAMÉ. (Raport special.) Ministrul presedinte in Wien. Budapest, la 4 Ian. Alexandru Wekerle, ministru-presedinte, Jekelfalusy, ministru de honvezi si IBolgár, secretar de stat au sosit in Wien. Procesul Harden-Moltke. Berlin, la 4 Ian. In procesul Harden-Maltke — apärätoru- lui Harden vor cere revizie. Harden e bolnav de aprindere de peli^ä de plämäni. (Pleuritis.) Pe martorul lui Lieman Harden il acuzä fazio- nare falzä. Neintelegeri in partidul na{io- nalitätiior. Budapest, 4 Ian. loan Suciu deputatul dela Borosjenö, a esit din partidul nationalitätilor, depu- tatii nu sunt indestuli^i in conducätorul lor, Teodor Mihályi, il tin de un om cu vederi scurte. E pärere generalä, cä partidul n’are viatä si neapt pentru activi- vitate. In partid lucreazä numai trei bär- bati: Vlad. Maniu si Goldis. Ladislau Lu- caciu cocheteazä cu partidele maghiare. In partid nu e nici o disciplinä. Abzicerea ministrului losipovich. Budapest, la 4 Ian. La cercurile politice s'au räspändit vestea, cä ministru croat Emeric losipovich abzise. — Ministrul insä s’a deciarat inaintea unui ziarist, cä aceasta e o inven^ie nebazatä. Nu sunt ade- värate nici vestile despre abzicerea lui Rakod- czay. Inscriptiile maghiare pe scolile románesti. Budapest, la 4 Ian. Multe. comune n’au primit ordinatiunea ministrului Apponyi cu privire la regularea salariilor invätätoresti, Cele mai multe insä au primit-o. Metropolitul din Balázs- falva si protopopul din Karanse- bes au dat ordin ca inscriptiile románesti sä se depärteze de pe scolile gr. cat. si in locul lor sä punä unguresti. Frig mare. Budapest, 4 Ian. Din Baja se anuntä, cä in toatä Boe- mia domneste un frig foarte mare. Baro- metrul aratä constant 230. Comunicatia trenurilor stagneazä. i LOC DESCHIS i FONDAT LA 1864. Kún Mátyás ascu^itor, fabricant de cu^ite si sabii, optic Kolozsvár, str. Kossuth L. nr. 2. Hasazln cu ire asoniieat de: cutite de buzunar, foarfeci, bri- ciuri, cutite de culinä, sabii de duelat, arme si toate cele de lipsä pentru duelare, ochilari, ochean de teatru $i tabärä, termometre pentru medici, pentru ferestre si chilii, revolvere etc. etc. Ochiíarii cei mai noi! Po trivial ^i comozi pentru orice nasl fittitü si S! lilisasii de Miere! Se primesc: tot feliül de reparári de sóiul acesta si se executá promt. 18 9—5°
