Balassa M. Iván, Cseri Miklós szerk.: Népi építészet Erdélyben - Az 1999. március 21-27-én Tusnádon megrendezett konferencia anyaga (Szentendre: Szabadtéri Néprajzi Múzeum, 1999)
Balázs György-Vajkai Zsófia: Horizontális vízimalmok Erdélyben és Portugáliában (Egy nemzetközi project tanulságai)
Moara cu ciutura din zona Caras-Severin, analizä si analogii europene GYÖRGY BALÁZS - ZSÓFIA VAJKAI Moara orizontalá - ín literatura maghiarä räspänditä sub denumirea de „kanalasmalom" („moara cu lingurá") - este cunoscutä din descrierea lui Károly Cs. SEBESTYÉN, datatä de la ínceputul secolului. Numele acestui tip de moara, Ín literatura de specialitate romána, este „ciutura", „moara cu ciutura", „resnitá", si a fost tradus de Kálmán LAMBRECHT ín „csutorásmalom". Lambrecht, citânduI pe Cs. SEBESTYÉN, considéra cä aceste mori eu structura foarte simplä, arfi cele mai primitive mori de apä, la care osia rotii de apä este verticalä si actionând concomitent si piatra de moarä deasupra cäruia atarnä pälnia. In cartea sa intitulatä „Construirea morilor vechi" Pál Pongrácz íncearcá sä clarifiée probléma originii acestui tip de moarä, pornind nu de la primitivitatea acestuia, ci de la adaptarea morii orizontale („moarä de apä cu o singura osie"), la conditiile geografice-hidrografice existente, scriind, cä: „...roata de apa care se învârte orizontal, constituie un mod de utilizare al energiei hidraulice, si nu o forma intermediarä a evolutiei acestei structuri sau o solutie tehnicä primitive, a cärei loc va fi luat de alte constructii mai evoluate si perfectionate." Pe teritoriul Ungariei actuale nu se cunosc date concrete despre existenta morilor orizontale. Dupä opinia lui Kálmán LAMBRECHT „este folosit de crasovenii din judetul Caras-Severin si de valahii din judetul Huedin, sub denumirea de moarä eu ciutura", este mentionat de KORABINSZKY, in 1786, ca „Löffelmühle" din zona gränicereascä de la Borovics (Bozovici?), si de Elek FÉNYES, din zona de gränicereascä maghiarä si croatä. Walter ERDEI considéra cä ar fi posibil ca aceste mori sä fi avut un roi important în secolele al XVII-lea si al XlX-lea în Ungaria. Citeazä o hartä a orasului Gyula cu împrejurimi, unde una dintre mori este denumitä „mola Valachia"; aceastä moarä este interpretatä de ERDEI ca o moarä orizontalä. Deoarece noi am notât câteva asemänäri remarcabile, eredem cä publicarea acestor date este utilä: 1. Conditii geografice aproape similare; 2. Populatia ambelor regiuni a träit relativ izolat pänä Ín ultimul timp; 3. Hrana principalä a populatiei este porumbul, folosit sub forma de mälai sau päsat utilizat la prepararea variatelor mäneäruri, chiar si pentru särbätori; 4. Fiind vorba de regiuni împadurite, majoritatea bärbatilor se prieep la cioplitul lemnului, fiecare foloseste în agriculturä uneltele fäcute de el însusi; 5. Structura si clädirea morii este foarte simplä, pentru construetia lui nu este necesar un mester specializat; 6. Morile sunt asezate des una dupä alta în sat sau în hotar, längä un pârâu repede 7. Construetia, structura lor este asemänätoare, dar se pot observa si solutii individuale; 8. O comunitate de familii (formata deseori din peste zece familii) foloseste si întretine în comun o moarä; 9. Nu este morar în sat, fiecare familie macinä singur.
