A Kassák Múzeum kiállítási katalógusai, kisebb kiadványai

Lajos Kassák / román nyelvű

UNDEVAÎN EUROPA Kassák s-a numärat printre scriitorii §i artiçtii care promovau ideálul unei Europe fara granite, un destin comun al popoarelor §i culturilor §i aie cáror opere márturisesc influenta fecundá a întâlnirilor dintre culturi. Scriitorul, redactorul §i artistul, care a devenit Kassák, dintrun muncitor metalurgist, este cunoscut ín toatá lumea drept íntemeietorul miçcârii maghiare de avangardá, ca §i cel mai important creator al ei. Kassák a recunoscut încâ înainte de izbucnirea primului räzboi mondial: literatura §i arta nu mai pot vorbi în limbajul päcii, nu pot ràmâne în afara luptelor sociale. Grupul tinerilor scriitori §i artiçti conduçi de Kassák refuzau orice comuniune eu traditiile Monarhiei austro-ungare, eu gesturile de compromis aie social-democratiei, de la începutul rázboiului, eu ideologiile societâtii burgheze. Se situau eu tarie împotriva rázboiului imperialist, împotriva tuturor tipurilor de conservatorism, proclamând révolta împotriva acestora, actiunea imediatâ, necesitatea participât personale la transformarea societâtii. Odatâ eu negarea, au desenat imaginea unui viitor ideal, unei lumi, care va fi realizatá eu utilizarea cuceririlor progresului tehnic, de catre armata "me§te§ugarilor", de clasa muncitoare, o lume a cáréi ultim înteles este omul, renáscut din punct de vedere moral. Poetul §i redactorul Kassák a învâtat foarte mult din tendintele internationale de avangardá. Dar nu le-a copiât niciodatâ. Intotdeauna a preluat din ele ceea ce considéra câ este util pentru exprimarea sensibilitätii sale vitale. De pildá, din futurismul italian: révolta împotriva traditiilor §i artei trecutului, gestul dinamitarii formelor fixe, credinta în epocalul roi transformator al progresului tehnic; din expresionismul german, cultul actiunii §i al faptei, predestinarea pentru transformarea lumii. Nu a recunoscut, chiar a înfierat situarea de partea rázboiului a mi§cârii conduse de Marinetti §i, în acelaçi timp, a considérât ca legitime pacifismul §i responsabilitatea pentru omul aflat în suferintä, ale grupärilor germane Die Brücke, Die Aktion §i Der Sturm. Sistemul de idei al avangärzii maghiare, a§a cum l-a formulât Kassák, avea în centrul lui, ca una din elementele principale, principiul internationalismului. Conform acestei conceptii, creatorii nu se articuleazá ín grupuri §i afinitáti dupá apartenenta etnicá, ci dupá spiritualitatea operelor lor. Astfel artiçtii progresiçti ai tärilor aflate ín conflict nu sunt du§mani, ci aliati. Principiul artei ca modelatoare a vietii, al unui nou tip de internationalism era proclamai de Kassák începând eu anul 1916, ca redactor al unei reviste, în buná parte de orientare exclusiv artisticâ, „Ma", ca §i în calitate de organizator al unor expozitii de artâ §i editor al unor publicatii literare §i artistice. Açtepta de la picturä, graficä, sculpturä §i arta cârtii sä fie aidoma unui afi§ eficient: monumental, eu caracter demonstrativ, activizant. A§a erau pe atunci, dealtfel, poeziile, proza §i articolele sale. în acest chip a modelât §i revista „Ma". Pe copertä apärea întotdeauna, pusä în paginä de Kassák, câte o creatie puternicä a unui artist de avangardá maghiar, ceh, italian, francez sau rus. Asemenea ilustratii publica §i în corpul revistei. Numerele speciale „Ma", dedicate „conceptiei despre lume", le publica ín mod deschis cu scop agitatoric: o copertä similarä unui afi§ politic §i cu pagini alcátuite din manifeste sau poezii-manifest §i opere ín prozá. A descoperit tendinte ínrudite cu programul avangärzii maghiare ín muzica moderná contemporaná. Ín 1918 dedicá un numär special din „Ma" artei lui Béla Bartók §i rezervá loc ín revistá §i Ín manifestárile organizate sub egida „Ma", muzicii tánárului Zoltán Kodály §i László Lajtha. în noua situatie socialä §i personalä, configuratá dupá 1919, se situeazá ín conul de luminä al mai multor „isme". Despre revolutiile din 1918-1919 scrie la începutul lui 1920 poemul „Rugurile cántá" (Máglyák énekelnek), íntr-un limbaj expresionist. Sentimentul tragic resimtit la cáderea revolutiilor §i meditatia asupra sortii de emigrant sunt exprimate începând cu anul 1920 în poezii de inspiratie dadaistä. Partial în acest spirit rememoreazä peregrinärile sale vest-europene din anul 1909 sub titlul „Calul moare, päsärile zboarä" (A ló meghal, a madarak kirepülnek). De la constructivi§tii ru§i §i germani preia tendinta spre remodelarea totalä a mediului cotidian. în creatiile sale plastice geometricabstracte, denumite „arhitecturi vizuale", în proiectele sale arhitectonice, în lucrárile tipografice §i din domeniul artei reclamei, în proiectele scenografice, de costume §i de ceramicä, urmând pe cei mai buni maeçtrii ruçi §i germani, realizeazä opere de o importantä capitalä, comparabile cu marile repere europene. A dezvoltat revista sa „Ma", publicatä la Viena între 19201925, ca pe unui din cele mai importante forumuri aie tendintelor §i creatorilor din avangarda europeanä. într-unul din cercurile sistemului de relatii, ramificate international aie revistei, s-au inscris §i creatori §i grupâri de avangardá cehe, poloneze, româneçti, iugoslave, austriece §i ruse§ti. Un alt cerc era alcätuit de miçcârile §i artiçtii germani, francezi, olandezi, spanioli, italieni, danezi, belgieni §i americani. Dar rolul hotárátor l-au avut artiçtii de avangardä maghiari, activi la Viena, Berlin, Weimar, Paris, Budapesta §i în alte párti. Sistemul bogat de relatii internationale aie revistei „Ma", precum §i iegätura lui Kassák cu anumite „isme" este evidentiatä de antologia „Cartea arti§tilor noi" (Új művészek könyve) alcätuitä împreunâ cu László MoholyNagy §i publicatä in 1922 la Viena. în a doua jumätate a anilor '20, odatä eu îngustarea reeeptärii publice a literaturii §i artei de avangardä, Kassák, întorcându-se la Budapesta este determinat sä schimbe radical vederile estetice §i practica sa artisticä. La sfârçitul anului 1923, începând sä lucreze la cea mai importantä creatie a sa în prozä, scrierea autobiograficä „Viata unui om" (Egy ember élete), deja urmâreçte traditiile realismului secolului al XlX-lea. Dupä întoarcerea sa din emigratie, publicä o serie de romane, ce se ocupä de problemele societâtii maghiare. Ca artist plastic §i practicant al graficii publicitare, gândirea abstractä a constructivismului este echilibratä prin utilizarea fotografiei §i a fotomontajului, considerând aeum acestä ramurä, ca arta vizualä reprezentativä a epoeii. Pornitä la Budapesta in decembrie 1926 §i destinatä continuärii revistei „Ma" de la Viena, revista „Dokumentum" (Document) nu a avut ecou, astfel Kassák a trebuit sä recunoascä faptul cä, în noile conditii, radical schimbate din Ungaria, nu mai exista posibilitatea continuärii „ismelor". în a doua parte a anului 1928, el organizeazä o grupare, care în manifestárile ei teoretice este sensibilä la experimentalismul §i mijloacele de expresie noi aie avangärzii, dar prive§te drept sarcina cea mai importantä, educatia politicà §i culturalä a studentimii de stânga §i a tineretului muncitor. Numele noii reviste §i a miçcârii pornite în septembrie 1928 - „Munka" (Munca) - trimite univoc la aceastä nouä atitudine. într-o dezbatere organizatä în 1932, Kassák prive§te deja retrospectiv asupra „ismelor", ca fiind o amintire depä§itä. Elemente din instrumentarul formai câçtigat din frecventarea acestora í§i continuá ínsá viata, apáránd sau dispârând în poezia lui Kassák. Fostul conducätor al avangärzii maghiare se íntoaree din nou ín viata culturalä europeanä ca maestru de avangardá, creator de tablouri abstracte, îndrâznete, fotomontaje §i autor de poezii dedicate marilor sái contemporani - pictori. Prin operele sale mai noi §i mai vechi contribuie la o cunoaçtere mai temeinicá a unei bogate traditii literare §i artistice ín Europa de Vest, iar ín Ungaria la înnoirea literaturii §i artei, la modernizarea lor. Tinerii poeti §i pictori íl considerau un model, vázánd ín el un maestru de talie europeanä al avangärzii, care a revolutionat literatura §i arta plastica, un erou legendär al luptei pentru libertatea creatiei.