Á. Varga László (szerk.): Ghidul Fondurilor şi Colecţiilor Arhivistice Privitoare la Transilvania Anterioare Anului 1918/1919 – 17. Arhivele Comitatelor Bichiş, Bihor, Cenad, Sătmar, Arhivele Districtului Chioar si Fonduri Arhivistice Păstrate în Alte Arhive din Ungaria. Repertoriu (Bukarest-Budapest, 2017)

Tartalom

în perioada Primului Război Mondial, a revoluţiilor din 1918—1919 (revoluţia crizantemelor şi dictatura proletariatului) şi a ocupaţiei trupelor române arhiva nu a avut de suferit. însă după încheierea tratatului de pace, în urma disponibilizărilor în domeniul administraţiei publice a devenit imposibilă majorarea personalului arhivelor şi comparativ cu perioada anterioară, numărul lor chiar a scăzut. Regulamentul de organizare şi funcţionare din anul 1923 a reglementat clar rolul arhivei: Arhiva este instituţia cu atribuţii de păstrare a documentelor juridice, economice, administrative, generale şi culturale ale oraşului, a registrelor de evidenţă, precum şi a bibliotecii documentare, aceasta din urmă având rolul de a sprijini cercetarea ştiinţifică.'’"0

Sub îndrumarea arhivarului principal Endre Csobán, pe lângă activităţile de ordonare şi conservare a documentelor, au avut loc adeseori schimburi de experienţe în probleme profesionale cu alte instituţii de arhivă. Cu toate acestea, o parte semnificativă a timpului de lucru al sus numitului a fost rezervată consiliului orăşenesc. Activitatea sa profesională mai semnificativă se remarcă prin elaborarea cataloagelor Matricula Civium şi întocmirea unor indice pentru documente cu conţinut diferit.

Nici în timpul celui de-al Doilea Război Mondial materialul arhivistic nu a suferit deteriorări, însă datorită bombardamentelor, documentele adeseori au fost transportate în diferite locuri. Transportarea registrelor de stare civilă şi a registrelor fondului oraşului după război, restabilirea ordinii iniţiale a documentelor împrăştiate a necesitat forţe de muncă, depozite şi surse financiare considerabile, însă oraşul nici în acest moment nu a tratat favorabil arhiva sa. Operaţiunile de ordonare au fost perturbate şi în urma unei hotărâri a consiliului orăşenesc care prevedea selecţionarea şi predarea către tipografia oraşului a unei cantităţi de cea. 60-70 q de documente din materialul aflat în dezordine. Pe parcursul selecţionării din 1948 au mai fost distruse documente: o parte semnificativă a documentelor financiare şi întregul fond arhivistic Căpitănatul orăşenesc. Pe de altă parte, în această perioadă s-au înregistrat şi rezultate importante în activitatea de restabilire a ordinii materialului arhivistic.

în urma unui decret al Consiliului Prezidenţial din 1950, au fost desfiinţate arhivele orăşeneşti şi pentru păstrarea documentelor cu valoare istorică a fost înfiinţată reţeaua arhivelor publice, iar consiliul oraşului Debreţin a emis hotărârea privind predarea arhivei orăşenesc către Centrul Naţional al Arhivelor."

Dintre documentele oraşului Debreţin - pe lângă diplomele menţionate mai sus - sunt foarte valoroase actele privind posesiunile oraşului, dat fiind faptul că diplomele privilegiale şi contractele privitoare la posesiuni au pus bazele bogăţiei şi prosperităţii oraşului. Documentele consiliului oraşului Debreţin au importanţă naţională şi sunt surse primare ale istoriei oraşelor maghiare. Seria protocoalelor orăşeneşti cu anii extremi 1547-1848 reprezintă cea mai completă colecţie păstrată, întocmită de către oraşele din Ungaria. Sunt valoroase actele dietale, cartea oraşului întocmită începând cu 1707, conscripţiile populaţiei, testamentele păstrate din 1518. Documentele Secţiei Contabilităţii ne oferă informaţii preţioase privind situaţia financiară a oraşului. Are o valoare documentară inestimabilă fondul arhivistic Scaunul de judecată al oraşului Debreţin, cuprinzând documente procesuale cu anii extremi 1604-1848. Alături de registrele cu procese-verbale ale consiliului oraşului, este de remarcat colecţia documentelor referitoare la recensământul populaţiei din perioada 1850-1869 şi documentele juridice din 1848-1971. Printre fondurile mai importante menţionăm: Consiliul oraşului Debreţin (1872-1929), Primăria oraşului Debreţin (1872-1944), Oficiul prim-procuroru- lui (1899-1957), Actele medicului primar (1899-1950), Actele contabilităţii (1860-1950) şi Actele căpitanului de poliţiei (1885-1918).

Arhiva Districtului Haidăilor, mai târziu Comitatul Hajdú

Districtul Haidăilor - Districtus Haidonicalis - s-a format pe la sfârşitul secolului al 17-lea, având atribuţii administrative, dar şi un rol important în ceea ce priveşte reprezentarea şi apărarea intereselor localităţilor Hajdúböszörmény, Hajdúvid, Hajdúdorog, Hajdúnánás, Görbeháza, Polgár, Újtikos şi Tiszagyulaháza, aflate în aria sa de competenţă. în fondul arhivistic Districtul Haidăilor sunt păstrate diplome şi documente cu 10 11

10 Debrecen sz. kir. város törvényhatóságának szervezeti szabályrendelete (Regulamentul de organizare a municipalităţii oraşului liber regesc Debreţin). Debreţin, 1923. partea XVII.

11 ANU AJHB XXXII. 4/a. 3. 1950. Actele nr. 234/1950. şi 244/1950. din 20 decembrie 1950.

143