Á. Varga László (szerk.): Ghidul Fondurilor şi Colecţiilor Arhivistice Privitoare la Transilvania Anterioare Anului 1918/1919 – 17. Arhivele Comitatelor Bichiş, Bihor, Cenad, Sătmar, Arhivele Districtului Chioar si Fonduri Arhivistice Păstrate în Alte Arhive din Ungaria. Repertoriu (Bukarest-Budapest, 2017)
Tartalom
valoare juridică începând cu anul 1605. Au valoare documentară deosebită protocoalele cu procese-verbale ale adunărilor generale (1694-1847), actele adunărilor generale (1713-1848), precum şi conscripţiile haidăilordin 1707-1846. Timp îndelungat districtul nu a beneficiat de o încăpere care asigura condiţii bune de păstrare a documentelor. Arhiva a fost pomenită prima dată în 1688: în acest an documentele au fost păstrate într-o încăpere mică în sediul de la Hajdúböszörmény. Diplomele însă, care conţineau privilegiile haidăilor, au fost păstrate într-o ladă privilegială cu dublă încuietoare şi deschidere secretă, împreună cu documentele şi protocoalele create mai târziu, în cetatea de la Kálló. Restul documentelor se aflau în păstrarea căpitanului şi prim-notarului districtului, datorită faptului că aceştia au folosit documentele pe parcursul exercitării atribuţiilor. La apelul Consiliului Locumtenenţial din anul 1776, în Hajdúböszörmény a fost construit un depozit pentru păstrarea documentelor şi în anii următori începeau lucrările de ordonare a documentelor. Districtul a numit în funcţie un registrator în persoana lui András Csiszár. Cu toate acestea, stabilirea spaţiului permanent al arhivei a avut loc doar în 1808, după reorganizarea districtului, când s-a hotărât că arhiva trebuie să fie depusă şi păstrată în sediul districtului. In perioada revoluţiei din 1848-1849 arhiva districtului a suferit distrugeri, deoarece o parte a documentelor, considerată ca fiind nefolositoare, a fost predată fabricii de muniţii din Oradea. După reprimarea revoluţiei, administraţia districtului a fost organizată conform noului sistem absolutist. Oraşele din district şi-au păstrat arhiva lor proprie şi soarta acestora depindea de hotărârile consiliilor orăşeneşti. Oraşele cu consiliu (Hajdúböszörmény, Hajdúnánás şi Hajdúszoboszló), începând cu 1872 au acordat atenţie mai mare documentelor vechi, însă Hajdúhadház, Hajdúdorog şi Vámospércs, oraşele care au pierdut statutul de oraş cu consiliu şi au devenit comune, au neglijat gestionarea documentelor proprii. Primele informaţii sporadice referitoare la documentele oraşelor haiduceşti provin din anul 1881.12 Oraşe haiduceşti Cel mai vechi document Serii de documente Protocoale Haj dúböszörmény 1609 1722 1701 Hajdúdorog 1716 1716 1749 Hajdúnánás 1609 1701 1699 Hajdúszoboszló 1606 1716 1629 Hajdúhadház 1699 1712 1712 După înfiinţarea Comitatului Hajdú, arhiva Districtului Haidăilor a fost preluată de către Arhiva Comitatensă Hajdú, înfiinţată în anul 1876, care fusese condusă de arhivarul renumit al fostului district, Sándor Gál. Comitatul Hajdú a fost înfiinţat ca urmare a prevederilor legii nr. XXXIII din 1876. Arhivarul făcea parte din aparatul administraţiei comitatense, în rândul funcţionarilor el a ocupat locul al 12-lea.13 Atribuţia sa în această perioadă a fost conexarea documentelor şi întocmirea evidenţei acestora. în plus, arhivarul comitatens a gestionat arhiva Sedriei orfanale. în 1889 vicecomitele, pentru executarea atribuţiilor sporite, a înfiinţat un post auxiliar în arhivă.14 în timpul Primului Război Mondial, arhiva nu a suferit deteriorări, însă ocupaţia română a avut impact negativ asupra arhivei comunelor. Materialul arhivistic, în urma unei verificări din anul 1928, a fost împărţit astfel: a. documente privilegiale din 1605, b. protocoale din 1694, c. acte administrative din 1713, d. procese civile din perioada 1736-1826, e. procese penale din perioada 1794-1826.15 12 Pauler, Gyula: Adatok megyei levéltáraink ismertetéséhez. (Prezentarea în date a arhivelor judeţene) In Századok, 1881. 402-410. 13 ANU AJHB IV. B. 902/a. 1. 195/6017/1877. 14 ANU AJHB 1V.B. 90/a. 4. 189/5752. 15 ANU AJHB IV. B. 905/b. 198. 1395/1928. 144
