Pál-Antal Sándor (szerk.): Ghidul Fondurilor şi Colecţiilor Arhivistice Privitoare la Transilvania Anterioare Anului 1918/1919 – 12. Judeţul Mureş (Bukarest - Budapest, 2014)
Tartalom
INTRODUCERE 1. Scurt istoric al arhivelor româneşti1 Serviciul Judeţean Mureş al Arhivelor Naţionale, prin cele mai vechi fonduri şi colecţii arhivistice deţinute - în speţă cele dinainte de anul 1918 - se înscrie în evoluţia istorică a Arhivelor din Transilvania. Instituţional, prin însăşi geneza ei ca instituţie publică, a Statului, este o creaţie a statului român, a sistemului arhivistic românesc, extins după unirea Transilvaniei cu România şi în Transilvania, şi dezvoltat apoi în deceniile următoare. înainte de a prezenta instituţia şi principalele arhive deţinute, vom creiona succint cele două cadre genetice menţionate. Dintre provinciile componente ale statului naţional român modem, cum se ştie, Transilvania a creat şi păstrat cele mai vechi şi mai bogate arhive. Istoria Arhivelor ardelene a fost relativ bine cercetată2 şi va fi ilustrată şi în volumele seriei în care se înscrie şi lucrarea de faţă, aşa încât nu este necesar să intrăm în detalii. Vom sublinia, în schimb, foarte succint, câteva elemente originale ale contribuţiei Transilvaniei la istoria arhivisticii româneşti. Arhivele Transilvaniei s-au dezvoltat după modelele existente în cele două state, care au avut influenţă politică şi culturală în acest spaţiu înainte de 1918: Regatul Maghiar şi Imperiul Habsburgic. Arhivele confirmă multiculturalitatea provinciei, reflectând statutul politic şi social al celor trei popoare conlocuitoare principale: români, maghiari/secui, germani. Limbile documentelor sunt, în ordinea folosirii lor oficiale pînă la 1918, latina, maghiara, germana, româna. în Transilvania a funcţionat până la 1874 instituţia specifică a locurilor de adeverire (loca credibilia), cu atribuţii de notariat şi arhivă publică. Secularizate prin Reforma religioasă, ele au fost dotate cu primul regulament de arhivă cunoscut pe teritoriul României (1575) şi deservite de arhivari profesionişti (requisitores). în aceeaşi perioadă, arhivele orăşeneşti sunt ordonate de arhivari specializaţi, precum Christian Pomarius (Baumgarten) şi Grigore Diósi. Dominaţia habsburgică a introdus treptat, după 1691, sistemul registraturii în oficiile publice, dând un impuls modernizator tuturor arhivelor din Transilvania. în 1867, anul anexării sale la Ungaria şi al pierderii individualităţii ca stat, Transilvania prezenta imaginea unei entităţi cu arhive dispersate, dar bogate şi relativ intacte, păstrate la creatorii lor. Centralizarea arhivelor în cadrul Arhivelor Naţionale din Budapesta a determinat transportarea celor mai vechi arhive instituţionale din Transilvania, create de instituţiile desfiinţate ale vechii autonomii. După modelul vienez, Franz Zimmermann a organizat în 1876 Arhiva oraşului Sibiu şi a Naţiunii săseşti, ca arhivă publică, cu sală de lectură, program de acces, cursuri de paleografie etc. Societăţile culturale şi academice ale celor trei popoare principale din Transilvania : saşi (Verein fiir siebenbürgische Landeskunde - 1842), maghiari (Erdélyi Múzeum - 1859) şi români (ASTRA — 1861) au promovat cercetarea arhivelor şi au constituit colecţii proprii de documente istorice, cea mai importantă fiind, înainte de 1918, Arhiva istorică a Societăţii Muzeului Ardelean din Cluj, care ajunge să suplinească într-o anumită măsură lipsa unei arhive centrale provinciale. în principatele Ţara Românească şi Moldova arhivele au luat naştere ca urmare a organizării vieţii de stat, la mijlocul secolului al XIV-lea, pe tradiţie bizantină, dar şi cu influenţe sud-slave şi maghiare, când încep să funcţioneze şi instituţiile principale emitente şi păstrătoare de acte scrise. Comparativ cu Transilvania, până în pragul secolului 17 documentele păstrate sunt considerabil mai reduse ca număr. între mai multe motive existente, cel mai important constă în nenumăratele distrugeri Prezentarea istoricului arhivelor româneşti este realizată de dr. loan Drăgan. Selectiv recent: Din istoria arhivelor ardelene, ed. loan Drăgan şi loan Dordea, Cluj-Napoca, 1995 ; loan Dordea, Les archives transylvaines, Transylvanian Review, Volume IV, No. 3, Autumn 1995, p. 3-30; Arhiva Românească, tom II, fase. 2/1996, passim.; loan Drăgan, Les archives de Transylvanie entre identités et souverainetés nationales, Comma. Revue Internationale des Archives, 2004, nr. 3—4, p. 73—82 ; Kosáry, Domokos, Bevezetés Magyarország történetének forrásaiba és irodalmába. I. Általános rész. 3. Megyei levéltárak és forrásközlések. Osiris Kiadó - Magyar Országos Levéltár. Budapest, 2008. (Introducere în izvoarele şi bibliografia istoriei Ungariei. I. Partea generală. 3. Arhive comitatense şi publicări de izvoare.) 7
