Guseth, Klara - Buciuman, Ana-Maria - Varga Zsolt (szerk.): Ghidul Fondurilor şi Colecţiilor Arhivistice Privitoare la Transilvania Anterioare Anului 1918/1919 – 11. JUdeţul Maramureş (Bukarest - Budapest, 2015)
Tartalom
INTRODUCERE Judeţul Maramureş, situat în partea de nord-vest a României, ce gravitează azi în jurul centrului său politico- administrativ, municipiul Baia Mare, reprezintă expresia ultimei reforme majore de organizare administrativ- teritorială săvârşită în anul 1968. începând cu acest an, Maramureşul va îngloba ţinuturi de o neegalată încărcătură istorică, „ţările” Maramureşului (partea de la sud de Tisa), Chioarului, Lăpuşului, sate de pe văile Someşului şi ale vechiului Sălaj şi nu în ultimul rând bazinul minier băimărean, cu mai vechile oraşe miniere libere regeşti Baia Mare şi Baia Sprie etc. în aceste teritorii, ca de altfel în întreaga Transilvanie, a existat o veche tradiţie în ceea ce priveşte grija pentru păstrarea documentelor, atât a celor create de instituţiile politico-administrative, cât şi a celor familiale. Preţioasa valoare istorică şi vechimea documentelor, păstrate dispersat în arhivele comitatului, oraşelor, diferitelor instituţii de învăţământ, ecleziastice, instanţelor judecătoreşti etc., a determinat apariţia demersurilor în ceea ce priveşte adunarea tuturor acestor mărturii scrise şi depozitarea lor intr-un singur loc, în vederea conservării şi valorificării ştiinţifice sau practice. Păstrând în depozitele sale şi alte documente decât cele create de instituţia comitatului, arhiva acesteia poate fi considerată fără doar şi poate forma incipientă a arhivei moderne. 1. Scurt istoric al arhivelor româneşti1 Serviciul Judeţean Maramureş al Arhivelor Naţionale, prin cele mai vechi fonduri şi colecţii arhivistice deţinute - în speţă cele dinainte de anul 1918 - se înscrie în evoluţia istorică a Arhivelor din Transilvania. Instituţional, prin însăşi geneza ei ca instituţie publică, a Statului, este o creaţie a statului român, a sistemului arhivistic românesc, extins după unirea Transilvaniei cu România şi în Transilvania, şi dezvoltat apoi în deceniile următoare. înainte de a prezenta instituţia şi principalele arhive deţinute, vom creiona succint cele două cadre genetice menţionate. Dintre provinciile componente ale statului naţional român modem, cum se ştie, Transilvania a creat şi păstrat cele mai vechi şi mai bogate arhive. Istoria Arhivelor ardelene a fost relativ bine cercetată2 şi va fi ilustrată şi în volumele seriei în care se înscrie şi lucrarea de faţă, aşa încât nu este necesar să intrăm în detalii. Vom sublinia, în schimb, foarte succint, câteva elemente originale ale contribuţiei Transilvaniei la istoria arhivisticii româneşti. Arhivele Transilvaniei s-au dezvoltat după modelele existente în cele două state, care au avut influenţă politică şi culturală în acest spaţiu înainte de 1918: Regatul Maghiar şi Imperiul Habsburgic. Arhivele confirmă multiculturalitatea provinciei, reflectând statutul politic şi social al celor trei popoare conlocuitoare principale: români, maghiari/secui, germani. Limbile documentelor sunt, în ordinea folosirii lor oficiale pînă la 1918, latina, maghiara, germana, româna. în Transilvania a funcţionat până la 1874 instituţia specifică a locurilor de adeverire (loca credibilia), cu atribuţii de notariat şi arhivă publică. Secularizate prin Reforma religioasă, ele au fost dotate cu primul regulament de arhivă cunoscut pe teritoriul României (1575) şi deservite de arhivari profesionişti ( requisitores). în aceeaşi perioadă, arhivele orăşeneşti sunt ordonate de arhivari specializaţi, precum Christian Pomarius (Baumgarten) şi Grigore Diósi. Dominaţia habsburgică a introdus treptat, după 1691, sistemul registraturii în oficiile publice, dând un impuls modernizator tuturor arhivelor din Transilvania. Prezentarea istoricului arhivelor româneşti este realizată de dr. loan Drăgan. Selectiv recent: Din istoria arhivelor ardelene, ed. loan Drăgan şi loan Dordea, Cluj-Napoca, 1995; loan Dordea, Les archives transylvaines, Transylvanian Review, Volume IV, No. 3, Autumn 1995, p. 3-30; Arhiva Românească, tom II, fase. 2/1996, passim.', Les archives de Transylvanie entre identitás et souverainetés nationales, Comma. Revue Internationale des Archives, 2004, nr. 3^1, p. 73-82 ; Kosáry, Domokos, Bevezetés Magyarország történetének forrásaiba és irodalmába. I. Általános rész. 3. Megyei levéltárak és forrásközlések. Osiris Kiadó - Magyar Országos Levéltár. Budapest, 2008. (Introducere în izvoarele şi bibliografia istoriei Ungariei. I. Partea generală. 3. Arhive comitatense şi publicări de izvoare.) 7
