Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 1. (2019)

János Orbán: Istoricul casei Hirschmann şi începuturile stilului secession maghiar la Tărgu Mureş

Istoricul casei Hirschmann si inceputurile stilului secession maghiar la Tärgu Mures 169

Inchiriate.47 Aceastä aripä lungä, inexistentä pe sectiunea autenticä a ridicärii topografice finalizatä in 1899,48 construitä pe latura de nord-est a viitoarei sträzi, in spatele lotului Hirschmann, accesibilä de pe strada Filimon, poate fi identificata dar si pe fotográfia aerianä a orasului din perioada Primului Räzboi Mondial. Planimetria corpului ne prezintä planul canalizärii, realizat in anul 1911.49

Desi a fost deschis traficului, pasajul a rämas in proprietatea privatä a contesei. Problema s-а ridicat din nou in data de 11 ianuarie 1912: väduva a oferit iaräsi terenul orasului, de aceastä datä insä о lätime de numai 3 m in capätul dinspre strada Scolii, solicitänd totodatä dezmembrarea terenului aferent, oferind, de

asemenea, demolarea bazarului din 1902 si, cedarea suprafetei acestuia pentru scopurile sträzii. Consiliul orasului a acceptat oferta cu conditia ca noua stradä sä dispunä de о lätime de patru őri mai mare (12 m), bazarul dinspre piatä sä fie demolat pänä la 1 mai 1914, si lätimea parcelelor create sä fie de cel putin 12 m pe linia frontului stradal.50 Pentru stabilirea aliniamentului si clarificarea situatiei cadastrale a zonei, in 15 ianuarie 1912, autoritätile au intocmit о schitä topograficä (fig. 6).51 Nu dispunem de informatii despre soarta acestei propuneri, cert este insä, cä bazarul nu s-а demolat in 1914, in fotografiile perioadei interbelice fiind incä prezent. Noua entitate topograficä a primit denumirea dupä cunoscuta cafenea din palatul Bissingen, Pasajul Korzó.52

CONSTRUCTIVE VÄDUVEI LUI ADOLF HIRSCHMANN (1905-1907)

Clädirea actualä in Stil secession din piata Trandafirilor nr. 18 (pe vremuri piata Széchenyi nr. 37) este rezultatul constructiilor väduvei lui Adolf Hirschmann (fig. 7). Cererea sa pentru autorizatie a fost depusä la registratura primäriei in data de 28 iunie 1905.53 Documentatia lipseste din päcate cu desävärsire din arhiva primäriei, probabil din cauza faptului cä in anul 1912 a fost transferatä la tribunal.54 Totusi, pe baza registrelor contemporane de evidentä, se poate reconstitui cronologia exactä a constructed Autorizatia a fost solicitatä pentru о casä supraetajatä, compusä la parter dintr-un hol de intrare,

douä prävälii, о bucätärie si casa scärii (cu trepte de piaträ), la etaj din patru camere de locuit, о baie, douä antreuri, о bucätärie si о cämarä,55 si, a fost emisä in data de 28 august 1905, sub numärul 5498.56 Se pare cä lucrärile au si inceput in aceastä lunä: antreprenorul Béla Keleti a obtinut acordul autoritätilor pentru depozitarea materialului de constructe in fata casei, incä din data de 15 august 1905.57 Remarcäm, cä in aceastä ultimä autorizatie apare, pe längä numele lui Keleti, si cel al antreprenorului local Lajos Nagy, a cärui contribute la constructie nu se cunoaste exact.58 Cert este insä cä, spre

47 In 1907 de exemplu Kornél Jakabfalussy solicita autorizatie pentru infiintarea unei ’’fabrici de bränzä” in unele incäperi. Consiliul orasului 3844/1907.

48 Ridicarea topograficä a orasului (1896-1899), C4. Primäria Tärgu Mures.

49 Consiliul orasului, 10301/1911, 120x56 cm.

50 Consiliul orasului 479/1912; vezi si Man 2009,184.

51 Térrajz... 15 ianuarie 1912 Copie (59x30 cm). Consiliul orasului 479/1912, f. 5; identificat si publicat de loan Eugen Man, vezi Man 2009, 205, fig. 145.

52 Pál-Antal 1997, 69.

53 Registru de intrare-iesire 1905, nr. 4693. ICE, nr. 242.

54 Registru de intrare-iesire 1912, nr. 6766. ICE, nr. 249.

55 Varia, nr. 583,14r-15v (vezi si registrul vechi al autorizatiilor).

56 Registru de intrare-iesire 1905, nr. 5498. ICE, nr. 242.

57 Cäpitänia de politie 5395/1905.

58 Lajos Nagy s-а näscut la Tärgu Mures in 1881, ca fiul curelarului cu acelasi nume. Dupä absolvirea scolii profesionale locale si о ucenicie de 5 ani la maistrul Pál Soós a terminat si el Scoala Profesionalä Superioarä de Constructii din Budapesta intre 1898-1901, urmänd sä fie angajat in 1902 la fabrica lui Jenő Domokos din Tärgu Mures (Értesítő Építő ipariskola 1899, 42-43; Értesítő Építő Ipariskola 1902, 48). Conform unui anunt, in 1910 biroul säu de arhitecturä a avut sediul pe strada Baross Gábor nr. 40 (Naptár 1910, 70).