Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Nicolae Victor Fola: Aspecte ale modernizării şi occidentalizării învăţământului superior din Transilvania (1850-1918) şi confluenţele lui europene
Istorie a fäcut ca romänii §i germanii sä se simtä nedreptätiti. Erau §i intelectuali maghiari nu erau de acord cu aceastä limbä unicä de predare. Ziaristul clujean Mátrái Emo, viitor profesor universitär, cerea in 1871 ca predarea sä fie trilingvä, ceea ce cereau insistent §i intelectualii romäni.62 In mod judicios se remarcä faptul cä Universitatea clujeanä (fondatä in 1872) §i cea din Cernäuti (1875) aveau ca scop maghiarizarea, respective germanizarea romänilor (respectiv a celor ce erau nemaghiari, respective negermani). Atät in Transilvania, cät §i in Bucovina, aläturi de doleanta universitätii nationale sau paritatismul lingvistic, se Tntälne§te tot mai des solicitarea ca in universitätile din Viena, Budapesta, Cluj §i Cernäuti sä ia fiintä §i catedre de limba §i literatura romänä, Desigur cä dezideratul era doar un expedient comparat cu idea de universitate nationalä. In conditiile inäspririi tendintelor pangermaniste §i §ovinistungare, asemenea catedre erau proiectate de romäni pentru a da tinerilor posibilitäti, chiar restränse, de a desfä§ura un Tnvätämänt academic in limba nationalä.63 Numärul catedrelor universitätii clujene create la 60, pänä la marele räzboi. Nu putini profesori universitari au ajuns renumiti, ca oameni de §tiintä peste hotare. Este cazul lui Brassai Samuel, polihistor, profesor de matematicä, autor a numeroase lucräri §tiintifice §i manuale, redactor de reviste de culturä, profesorul de filosofie Bohm Karoly, reprezentant al materialismului mecanicist, Szinnyei Joszef, specialist in fino-ugristicä, Marki §andor, Finaly Henrik, Posta Bela, specialist in istorie, creatori de §coli valoroase de §tiinte auxiliare §i antichitäti, geologul Szadeczy Gyula §i Koch Antal, profesori de istoria dreptului, Koloszvari Sándor §i Ovari Kelemen, foarte cunoscuti pentru publicarea unui corpus juridic. Printre profesorii de matematicä, in primul ränd Martin Lajos este recunoscut datoritä experientelor cu aparate de zbor. Berde Aron, specialist in economia nationalä a fost primul rector al universitätii.64 Consolidarea §tiintificä §i racordarea la viata §tiintificä europeanä a dus la formarea unei ample retele de institute §i seminarii de §tiinte §i cercetare. Pe längä Facultatea de Medicinä s-а creat Institutul de Fiziologie §i Evolutionism, Institutul de Farmacie, Institutul de Fiziologie. In cadrul Facultätii de Filosofie, Limbi §i Istorie s-a infiintat Institutul de Geografie §i Seminarul de filosofie §i pedagogie, cel de filologie clasicä §i de istorie §i filologie modernä. Facultatea de Matematicä §i ßtiinte Naturale sunt separate de Institutul de Botanicä, functionau Institutul de geometrie descriptive, cel de §tiintele naturale, respectiv de fizicä aplicatä §i electronica. Referitor la calitatea profesorilor Tncadrati initial, 90 la numär, OnisiforGhibu aprecia cä multi nu corespundeau exigentelor universitäre, exceptie fäceau cei de la drept. Dupä nume, erau multi slovaci, §vabi §i evrei. La Facultatea de Filosofie nici un profesor maghiar nu avea doctorat, de aceea la 7 decembrie 1872 au fost declarati doctori de onoare §apte profesori. Situatie similarä era §i la Facultatea de ßtiinte. Singura concesie fäcutä romänilor la Facultatea de Filosofie §i Limbi era la Catedra de limbä romänä, cäci cereau organizarea pariteticä a cursurilor. Galdi László aratä cä Universitatea din Cluj T§i propunea, Tntre altele sä cultive prin instruirea superioarä spiritual maghiar Tntre nationalitätile din Ardeal.65. 62Akos Egyed, invätämänbtul maghiar din Transilvania, in Istoria Invätämäntului din Romania, volum II, 1821-1918, Ed. Didact. §i Pedag, 1993, pp. 264-265. 63Vasile Pu§ca§, Universitate, societate, modernizare. Organizarea §i activitatea §tiintificä a Universitätii Cluj (1919-1940) Ed. a ll-a, Edit. Eikon, Cluj-Napoca, 2003, pp. 67-68. 64Akos Egyed, op. с/f., pp. 265-266. 65C. Sigmirean, Istoria formärii inteiectualitätii..., pp. 101-102 §i 106. 90
