Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Nicolae Victor Fola: Aspecte ale modernizării şi occidentalizării învăţământului superior din Transilvania (1850-1918) şi confluenţele lui europene
Marisia XXXVII Dinire profesorii Blajului, Ambrosia Chetan, teolog initial §i absolvent apoi al Facultätii de §tiintele naturii la Cluj (1890) §i-a dat apoi doctoratul. A functionat foarte putin ca asistent universitär (doctoratul, Tn lb, maghiarä, l-а luat Tn botanicä, Tn 1891. Tn legäturä cu planta Ruppia Transilvanica). A preferat sä predea natural §i geografie la Gimnaziul Superior al Blajului, a condus Muzeul de §tiinte Naturale, a preluat Tn custodie Grädina botanicä §colarä §i a desfä§urat, pe ansamblu о activitate laborioasä. Succesorul lui de geniu a fost dr. Alexandru Borza, Tn anii interbelici, Ia Cluj. A. Chetan a realizat pentru liceu trei colectii de valoare deosebitá, a Tmbinat munca de specialitate cu folclorul. Acestea i-au fost expuse Ia Expozitia nationalä de la Bucure§ti din 1906, dedicate instaurärii dinastiei §i Tn cadrul serbärii semicentenarului „Astrei”, din 1911, de la Blaj. A fost autor al unor lucrari de popularizare, unele de dimensiuni mai mari, altele mai mici, publicate Tn rapoartele §i programele anuale ale scolilor din Blaj. A avut contributii §i pe plan pedagogic §i a fost un valoros director. 6 Personalitatea §i contributia lui Grigore Sila§i, important intelectual roman §i frunta§ al Bisericii Greco-catolice о urmärim sintetic, dupä sursele de documentare consultate. Absolvent al Facultätii de Teologie a Blajului, a fost bursier al Colegiului Barbareum din Viena , unde §i-a luat doctoratul Tn teologie, iar Tn 1881 al doilea doctorat Tn filosofie, fiind §i animator al Societätii culturale Julia” a studentilor romäni din Cluj (dizolvatä de autoritär, pe motive politice), dar §i al Casinei románé, respective al despärtämäntului „Astrei”, a participat la conducerea Asociatiei sodalilor romäni, dar a participat §i la administrarea bäncii romäne§ti „Economul”. La Cluj a fost cadru universitär Tntre anii 1872-1884 la Facultatea de Filosofie. Fiindcä a „Tndräznit” sä Tntretinä discutii cu studentii lui Tn afara strictä a orelor de curs (dar, spunem noi cä acesta era un pretext, vizavi de activitätile lui publice), a ajuns Tn paginile presei budapestane, iar ministrul Trefort TI sanctionä Tn anul 1876 §i TI obligä sä se pensioneze la 48 de ani. A fost supus violentelor studentilor §ovini maghiari, incitati desigur, iar Tn mai 1884 locuinta i-a fost devastatä §i biblioteca arsä. A fost membru onorariu al Academiei Románé (1877). Pasivist moderat, era adept al folosirii formei §i structurilor limbii románé, este autor de studii lingvistice §i filologice asupra folclorului romänesc, evidentiind originea latinä, unitatea culturalspiritualä §i continuitatea romäneascä. A sustinut cursuri de filologie, a publicat, Tntre altele „Rena§terea limbii románé Tn vorbire §i scriere” (1874 §i 1881) tratä Probleme de istorie §i literaturä Tn revista „Transilvania” a „Astrei” (1872-1875), dar §i Tn „Familia” de la Oradea, „Telegraful Román” din Sibiu, Tn revista pedagogicä „Amicul §coalei,” ca §i Tn „Erdély Muzeum “. ín perioada Tn care a stat la Viena a publicat Tn „Sionul romänesc”.66 67 Moldovan Grigore (Gergely), succesorul lui, a fost cäpitan de politie §i revizor §colar Tn Turda-Arie§ unde s-а remarcat prin zelul depus Tn satele románe§ti §i a fost numit profesor universitär cu toate cä nu avea docentura (o istorie recentä a teatrului TI consemneazá cu cáteva piese modeste). Intre romäni avea renume de renegát (trädätor), mai ales dupä redactarea „Räspunsului la memóriáiul studentilor universitari romäni privind situatia románilordin Transilvania §i Ungaria”, comandat de oficialii vremii. Promotor al teoriei imigratiei románilor, pe care a sustinut-o atát la catedrá, cát §i Tn revista „Ungaria”. ín anul 1906, a fost ales rector §i §i-a arätat Tn 66Datele biografice, la N.Com§a, T.Seiuceanu, Dascálii Blajului 1754-1948, Ed.Demiurg, 1994, pp. 120-122. Contributia la momentele 1906, 1911 §i pe plan pedagogic §i de organizare §colará, la N.V.Fola, §cohie Blajului íntre anii 1850-1918. 67N.V.Fola, op. с/f., pp 101-102. 91
