Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Nicolae Victor Fola: Aspecte ale modernizării şi occidentalizării învăţământului superior din Transilvania (1850-1918) şi confluenţele lui europene
Marisia XXXVII sale se desfä§urau Tn limba germanä. íntrerupte datorita evenimentelor din timpul revolutiei (1848-1849) §i räzboiului civil, cursurile s-au reluat Tn anul 1850, acum institutia de Tnvätämänt era subventionatä de stat (régimül neoabsolutist). Dintre studio§ii romäni, ajun§i personalitäti publice mai tärziu au fost: S. Bärnutiu, Nie Mäcelariu, loan Pu§cariu, Aron Densu§ianu, D. Pop Martian, A. Brote, M. Brani§te. íntr-o scrisoare trimisä lui S. Bärnutiu, un coleg de studii mentiona, Tn noiembrie 1860 faptul cä 61 de romäni studiau la Sibiu. ín anul 1870, deputatul László Berzeniczy ridica problema predärii Tn limba maghiarä, dar §i Tn limba romänä, venind cu proiectul de Tnfiintarea de academii similare pentru fiecare natiune. Deranja §i faptul cä profesorii de aici aveau salarii mai mari ca cei din Cluj. §i deputatul losif Hodo§ pleda pentru predarea dreptului Tn cele trei limbi vorbite Tn provincie, ika §andor Csanady vorbea de egala Tndreptätire prin lege pentru nationalitätile Ungariei dualiste. Din cei 1402 studenti, pentru perioada anilor 1866-1888, cercetätorul dr.lujean Stelian Mändrut a gäsit 470 romäni. Desigur, pentru studiosii juri§ti romäni, Sibiul ca centru de pregätire era mai atractiv decät Clujul de atunci.55 Tn primul an de studii ,1844-1845, disciplinele de studiu mentionate de documente erau: enciclopedie politico-juridicä, literatura juridicä §i politicä, istoria dreptului din Transilvania, enciclopedia §tiintei camerale, economie nationalä, economie politicä (dar §i studiul obligatoriu al limbii maghiare), dreptul natural drept de stat (§i public transilvan), dreptul popoarelor, drept financiar §i de afaceri, facultative dreptul austriac §i drept privat austriac), Intre studentii romäni, Tn afara celor mentionati anterior, la St. Mändrut (cei cunoscuti mai tärziu, desigur) se adaugä §i §tefan Neagoe, Demetriu Räcuciu, George Vlassa, Barbu Patriciu, Nicolae Densu§ianu, Liviu Bran de Lemeny, leronim Baritiu. Pentru corpul profesoral §i disciplinele predate, avem urmätoarele date oferite de documentele de arhivä: Johannes George Menich préda” Eticä” dupä un manuscris german al lui G. Michael, „Introducere Tn dreptul public transilvan “(Tn latinä), „Metafizica,” Tn Ib. germanä, Szász Karoly préda „Drept privat transilvan,” Tn Ib. latinä §i „Procedura civilä din Transilvania,” Tn Ib. maghiarä, Ungar Joszef préda, Tn Ib. germanä „Drept civil austriac”, Zimmermann losif, „Drept public transilvan”, Tn germanä, dar §i „Drept civil german,” Tn limba latinä. Toate aceste cursuri se predau Tn deceniile al doilea §i al treilea, eredem cä Tn sistemul de instruire din Austria acelor ani, acele colegii care se adäugau anilor terminali de liceu. In anul 1847, J. Zimmermann préda ’’Drept privat transilvan,” Tn Ib. germanä, dupä un manuscris al lui Eugen Salmon, Dupä acela§i autor, Tn formä de manuscris se préda „Drept procesual civil maghiar” §i „Drept procesual civil säsesc”. Tot Tn germanä préda Meller Gottfried „Drept penal transilvan,” iar in anul 1865 Kranz Pfaff préda Tn germanä “Drept privat” si „Drept medieval”, dar §i drept bisericesc, dupä „Jurisprudentia ecclesiastica” a lui Hermann.56 Urmärind comparativ, pentru studio§ii bläjeni ai timpului, se poate constata cä fratii Zachei §i losif Hodo§ erau Tnscri§i la Blaj, Tn toamna anului 1844 la cursul de filozofie (partea a l-а §i a ll-a) al liceului din Blaj (clasele a Vl-a §i a Vll-a). La cursul I de filozofie studiau “Doctrina religionis”, „Philosophia” §i „Mathesis”, iar Tn cei de-al 55Stelian Mändrut, Invätämäntul universitär juridic §i agronomic din Transilvania ín epoca dualismului austro-ungar, Tn „Anuarul Institutului de Istorie Cluj",XXX11/1993, pp. 169-170 ;i 173-174. 56Arhivele Statului Sibiu, Programe de studii Klassificatione Ausweis der Studieren der Saschischen Rechte-Akademische für das Schul Jahre 1844-1845 §i Fondul Bruckenthal.P. 1-6 (profesorii, discipline §i manuale de studii). 87
