Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)

Nicolae Victor Fola: Aspecte ale modernizării şi occidentalizării învăţământului superior din Transilvania (1850-1918) şi confluenţele lui europene

Istorie

doilea curs „Religia,” Fizica” §i „ Istoria Universalis”. Cel mai apreciat profesor al lor era Simion Bärnutiu, care préda istoria generalä? (universal) §i filozofie.

Cei trei stúdióéi ín §tiinte juridice plecati la finalizare de studii, respectiv la sustinerea doctoratului Tn universitati italiene,Iosif Hodo§, AI. Papiu-llarian §i S. Bärnutiu cuno§teau programa de predare de acolo. La Padova Iosif Hodo§ urma cursuri de drept natural §i cutumiar, Drept canonic, Drept roman, Drept comercial §i financiar.ßtiinte §i legislate politicä, Procedura civilä. Ceilalti dói au cunoscut predarea Statisticii, Economiei Politice, Dreptului natural privat §i public, Introducere ín enciclopedia §tiintelor politice-legale, Drept statutar(?), Drept medieval.57

Referitor la institutia sibianá, se constatä cá §i anterior anului 1872, al lichidärii autonomiei Universitätii Säse§ti, se merge ín lichidare cu cursurile la Sibiu §i studentii női se íncadrau la Academia de Drept din Cluj, ulterior la Universitatea clujeaná. Se generalizarä cursurile ín Ib. maghiará, iar prin ordonantele Ministerului Cultelor §i Instructiunii Publice din 30 iunie 1884 §i 27 iunie 1884 Academia säseascä í§i ínceta activitatea. Academiile de Drept erau atunci deschíse, ca frecventá tuturor studentilor, indiferent de confesiune. La Academia din Bratislava, ínfiintatá ín 1783 au studiat peste 70 de studenti romäni, la cea din Debretin peste 85, la Rjeka 55, la Eperjes (Presov), íntre anii 1870-1918 54 de studenti, la Pécs 12 , la ßarospata 4 studenti romäni, 8

A

In concluzie, pentru sa§ii transilväneni, Biserica evanghelicä §i §colile au rämas bastioanele prin care sa§ii §i-au pästrat identitatea nationalä in conditiile aplicärii legislatiei §colare maghiare din anii dualismului. Dacé ín restül Ungariei se asistä la о decädere masivä a §colilor de limbä germanä, sa§ii beneficiau in Transilvania, in anul 1911 de un sistem §colar dezvoltat. Aläturi de 229 §coli elementare, §apte gimnazii, douä §coli reale,aveau un seminar teologic-pedagogic pentru invätätori, alt seminar pentru invätätoare, nouä §coli de meserii, douä §coli comerciale,trei §coli agrare §i §apte §coli cetätene§ti. ín anul 1912 exista о §coala primarä säseascä la 882 locuitori sa§i. Bogätia comunelor säse§ti §i spiritul lor de sacrificiu au zädärnicit eforturile de maghiarizare. Spre deosebire de §vabi, sa§ii nu au acceptat subsidiile guvernamentale maghiare, decät in mäsura in care nu le amenintau autonómia §colarä. Deja in 1907 i§i creaserä, prin vänzarea de päduri ale Universitätii Säse§ti un fond de 18 milioane de coroane, cu care finantau construirea §i finantarea de §coli. Urmare a acestei politici §colare, au eradicat analfabetismul pänä la Primul Räzboi Mondial Calitatea acestor §coli reiese §i din faptul cä un sfert dintre elevii lor proveneau din rändul copiilor de romäni §i maghiari. Pänä in anul 1888, cänd i§i ínchide portile, Academia de Drept sibianá a pregätit 1387 de juri§ti, in patru decenii de existentä. La 1900, intelectualitatea germanä din Transilvania numära 728 de cadre didactice, 502 functionari, 398 membrii ai corpului ecleziastic, 217 lucrätori in sistemul medical, 51 de avocati, 19 judecätori, 37 de oameni de culturä §i artä, etc.59

ínfiintarea universitätii moderne din Cluj a fost precedatä de functionarea unui colegiu, apoi Universitatea, cu trei facultäti (juridicä, filozofie §i teologie §i profesori iezuiti), de §tefan Báthory (a functionat íntre anii 1591-1603), fiind restauratä in

57loan Chiorean, losif Hodo§. Viata §i activitatea sa, Ed. Mica Doris,Tg. Mure§, 1996, pp. 28-29, 59 §i 66.

58C. Sigmirean, Istoria formärii intelectualitätii románé din Transilvania §i Banat 1867-1918, Clu- Napoca, 2000, pp. 132-133.

59loan-Aurel Pop,Thomas Nagler, András Magyari (coordonatori), Istoria Transilvaniei de la 1711 la 1918yol. Ill, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2008, pp. 585-586.

88