Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Nicolae Victor Fola: Aspecte ale modernizării şi occidentalizării învăţământului superior din Transilvania (1850-1918) şi confluenţele lui europene
Istorie Blaj, canonicul Augustin Bunea, la Blaj, deschizätor de orizont nou Tn cercetarea istoriograficä, ßtefan Pop, care a predat §i el in multe §coli importante ale Bucure§tiului, naturalistul dr. Ambrosiu Chetan, la Blaj, prof. dr. Alexandru Borza, naturalist §i cercetätor de anvergurä mondialä, academician, viitor profesor universitär Ia Cluj, sau neurologul §i cadrul universitär Constantin I. Parhon etc. Sinuozitäti Tn evolutia vietii universitäre se datoreazä §i aplicärii, cu rezultate diferite a legislatiei §colare, Tn tentative de adaptare §i optimizare a modelelor vesteuropene. ín Regatul Romäniei importantä a fost legea din 1898, cu completärile din primii cinci ani ai secolului urmátor, privind structura liceelor cu studii clasice, modern §i real, recrutarea §i avansarea Tn cariera universitará, introducerea seminariilor, laboratoarelor, dar §i a unor női discipline didactice, aplicarea autonomiei universitäre, dupä modelul german. Progresele erau dificile, datoritä ata§amentelor structurilor de autoritär §i puternicului centralism politic. Consecinta, se deserveau interese particulare §i de grup, lipsea pragmatismul, accentual se punea pe formarea elitelor politice secundar pe pregätirea profesionalä (Tntreprinzätorijngineri, tehnicieni, manageri), lucruri care s-au accentuat dupä Primul Räzboi Mondial, datoritä ascensiunii §tiintelor empirico-experimentale.53 Dacä universitätile din Franta §i Germania pregäteau licentiati §i doctori romäni Tn litere, istorie, filosofie, filologie, drept, discipline tehnice, Viena detinea suprematia Tn pregätirea pentru medicina, pänä la Primul Räzboi Mondial. Modelul german rämänea foarte influent/poate predominant, pentru romäni §i datoritä promovärii meritocratice de Titu Maiorescu a unor studenti dotati (pe längä cei anterior mentionati §i A. D. Xenopol, Dan Rädulescu, Emanoil Bacaloglu etc.), romänii frecventau universitätile din Göttingen, Berlin, Halle, Bonn, Heidelberg, Germania aträgea, Tn instruire §i educatie, fiind principalul model pedagogic. Tnsä, la sfär§itul secolului al XlX-lea §i Tnvätämäntul superior german traversa о crizä de identitate, generatä de reculul idealului humboldian, universalist §i dezinteresat, Tn favoarea utilitarismului noilor institute tehnice.54 Pentru studentii romäni, conditiile financiar-materiale de studiu erau precare §i acest lucru explicä, pe de о parte fluctuatiile de frecventä, Tntreruperile de moment sau definitive ale studiului, datorate nevoii de a-§i cä§tiga existenta din diverse activitäti. Sunt prezente restrictiile introduse de legislatia dualistä din Tnvätämänt, la sfär§itul secolului al XlX-lea §i Tnceputul celui urmätor, cäci se interzice frecventarea multor universitäti austriece. Dar, lucrul este valabil §i pentru cele germane (se conditionau §i acordarea de burse, nu doar Tnscrierea), fapt care viza §i pe studentii teologi romäni care intentionau sä se perfectioneze Tn spatiul german.ín Tnvätämäntul primär §i mediu se aplicä legislatia lui Appony, dar §i Tn sistemul de pregätire teologicä din Ungaria (romano-catolic) se Tntälnesc situatii de sanctionäri arbitrare a studentilor teologi. Sibiul, centru administrativ al scaunelor säse§ti (Universitätii Säse§ti) §i sediu al unor §coli medii ale acestora adäposte§te, cu Tncepere din anul 1844 о institute de Tnvätämänt superior, Academia de Drept, Tn conditiile Tn care se Tncerca, Tn Diéta Transilvaniei introducerea maghiarei ca limbä oficialä, Tncälcändu-se drepturile vechi ale sa§ilor (desigur §i a romänilor majoritari Tn provincie §i a altor etnici nemaghiari). Aceastä institutia a atras interesül studentilor romäni, cursurile 53L. Nastasä, Itinerarii spre lumea savantä.Tinerii din spatiul romänesc Ia studii universitäre in sträinätate 1864-1944, Ed. Limes,Cluj-Napoca,2006,pp. 18-23. 54ldem, L'espace universitaire allemande et la formation de l'elite intellectuelle roumaine 1864- 1944, Tn „Transylvanian Rewiev"yo\. XX, nr. 3/2003, pp. 41-44. 86
