Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Nicolae Victor Fola: Aspecte ale modernizării şi occidentalizării învăţământului superior din Transilvania (1850-1918) şi confluenţele lui europene
Marisia XXXVII provenientä §i activitatea profesionalä, Buday Deszö stabilea urmätoarele categorii: avocatul „star”, juristconsultul, angajat la Tntreprinderile economice, avocatul “de cafenea”, avocatul de provincie, aspirantul la avocaturä. Concluzia sa, bazatä pe realitätile epodi, marcheazä locul/statutul avocatului ín societate, ca: „personajul cel mai influent al vietii publice, care provenea in general din familii cu avere.” Deseori erau ale§i ín Parlamentül Ungariei, in conducerea partidelor politice §i societätilor culturale, dar mai ales in adunärile comitatense, municipale, orä§ene§ti, infiintau bänci.42 Atractia/preferinta spre studiile universitäre, postuniversitare §i partial (comparativ cu totálul absolventilor, desigur), se referä la acei tineri ai cäror sustinätori financiari i-au sustinut initial in §colile medii, apói in institutele de invätämänt superior, in a doua jumätate a secolului al XlX-lea §i inceputul celui urmätor. Dintre profesorii Blajului, 34 au fäcut studii la Viena, cäte unu la Leipzig §i Berlin, 38 la Budapesta, 4 la Praga (din cei 124 absolventi de imvämänt superior). Din corpul profesoral al Sibiului, dintre cei 68 care au fäcut studii superioare in spatiul german 16 au studiat in Austria, 22 ín Germania, 31 in Ungaria (Ungarische Altenburg sau Magyarovar). Din cele 66 de cadre didactice ale Gimnaziului Superior/Liceului din Näsäud, 26 au fäcut studii in Austria, 5 in Germania, 21 in Ungaria, cäte unu la Praga §i Bucure§ti. Dintre profesorii Liceului greco-catolic din Beiu§, dintre cei 102 preoti §i mireni, 27 au fäcut studii in Austria, 7 in Ungaria, 2 la Trnavia, unu la Roma. La Institutul teologic din Arad, din 31 profesori, 7 au studiat in Austria §i Germania, 4 la Cernäuti, iar din cele 50 de cadre ale §colii pedagogice din Arad, 26 §i-au fäcut studiile in Ungaria, 3 la Viena, unu la Leipzig, doi la Bucure§ti. La Bra§ov, din 108 profesori 28 §i-au fäcut studii la Viena, 15 §i-au completat studiile in Germania, 6 la Leipzig §i Bema, 19 la Budapesta (doi le-au completat la Viena, dar §i la München, Paris, Bruxelles, Anvers, Zurich), doi la Bucure§ti, unul la Karlowitz. Referitor la obtinerea titlului §tiintific de doctor, in diverse discipline, profesorii bra§oveni au obtinut 11 titluri in spatiul german §i 9 la Budapesta, doi au urmat studii postuniversitare la Paris §i Bruxelles, Constantin Lacea a urmat filosofia la Budapesta, München, Leipzig, Paris, iar doctoratul l-а fäcul la Leipzig, in 1898. Dintre profesorii sibieni cu doctorat, 17 l-au luat in spatiul german, 7 la Budapesta, 6 la Cernäuti, unu la Bucure§ti (Onisifor Ghibu a fäcut studii la Bucure§ti, Budapesta, Strasbourg, Jena). Dintre profesorii bläjeni, 9 §i-au luat doctoratul in Austria, 5 la Roma, 6 in Ungaria, doi la Cluj. Dintre profesorii Institutului teologico-pedagogic din Arad, 9 §i-au luat doctoratul la Cernäuti, 3 in spatiul german, unu la Budapesta, iar profesorii §colii pedagogice Arad, Dinu Horatti §i losif lorgovici, absolventi de filologie §i litere §i-au fäcut facultatea §i doctoratul la Budapesta. Profesorii din Beius §i-au fäcut doctorate la Budapesta, Viena §i Cluj. Ca membrii ai Academiei Románé, bläjenii au avut 9 membri titulari, 9 membri corespondenti, 3 de onoare. I. Moisil de la Näsäud a fost membru al Academiei Románé pänä in 1948. Institutul teologico-pedagogic de la Arad a avut 4 reprezentanti/cadre didactice in Academia Romänä, iar profesorii §i fo§tii absolventi ai liceului din Bra§ov 48 de persoane (cu mentiunea cä Augustin Bunea era „ revendicat” §i de bläjeni, iar Onisifor Ghibu de sibieni).43 42I.Chiorean, Aspecte privind dinamica intelectualitätii juridice din Transilvania ín perioada dualismului austro-ungar, Tn „Revista Bistritei’, 1997, pp. 131-132,134-135. 43N. V. Fola, Consideratu privind situatia elitelor románé din Transilvania in perioada modernä (1850- 1918), in revista „Marisia",Tg. Mure§, Studii §i Materiale de Istorie, XXXII-XXXIII,/2013, pp.129,131- 132, 142-148. 81
