Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Nicolae Victor Fola: Aspecte ale modernizării şi occidentalizării învăţământului superior din Transilvania (1850-1918) şi confluenţele lui europene
Istorie ín íntreg spatiul central-european (dar, consideram női §i ín spatiul Principatelor Unite §i о parte a célúi balcanic) se constituie о zonä de tranzitie íntre tärile cu sistem universitär Tncä incomplet reformate §i sfera de atractia a modelului german precedent. Pe de о parte universitätile sunt moderne §i apropiate de Germania ín másura arculatiéi profesorilor §i a studentilor germanofoni, pe de alta, sunt arhaice, marcate de subdiviziuni regionale (cu ínclinatia spre profilele juridic, ecleziastic, medical, mai pufin §tiinte §i litere). Mo§tenirea despotismului luminat se manifesta ín puternica prezentá a §colilor superioare tehnice. О particularitate, datoratä traditiei §i apartenentei religioase, legatä de peregrinajul academic,cu cát se merge spre estül Europei, studentii (desigurín functie de posibilitátile financiare-n.n.), mergeau spre centre universitäre occidentale-germane, dar §i franceze etc. Se includ aid traditional sa§ii, studentii unguri,slovaci, dar §i románii uniti dupá 1700 (ín special pentru Roma). Dreptul se préda ín limbile nationale, la universitätile din Buda, dar §i la Lwow §i Cracovia, Praga §i Zagreb, Debretin §i Poszony, care repede devin centre ale mi§cärilor nationale.44 Pentru románii din Transilvania §i Ungaria, orientarea spre facultätile de drept (inclusiv drept administrativ §i stiinte politice) §i teologie, datá fiind conditia socialá modesta a majoritátii §i ingerinta bisericeascá §i a statului (care le oferá sprijin), explica faptul cá nu au abordat ín numár mai maré profilele tehnice de pregátire. ín ultimul deceniu al secolului al XlX-lea §i ínceputul célúi urmátor se resimte fáti§ discriminarea nationalá, ca §i faptul cá pregátirea juridicá, hipertrofiatá, atingea latura cantitativá §i neglija cea calitativá. Studentii románi se grupau ín jurul societátilor studente§ti „Petru Maior§” la Budapesta, „Románia Juná” la Viena, „Carmen Sylva” la Graz. La Universitatea din Budapesta, ín 1897 §i 1898 erau 38 studenti originari din comitatui Alba, 34 din Bihor, 50 din Cara§-Severin, 33 din Arad, 30 din Bistritá-Násáud §i Sibiu, celelalte comitate erau reprezentate íntre 21 §i о persoaná. Dintre ei s-а remarcat о pleiadá de politicieni, literati, publici§ti, economi§ti, juri§ti, medici, pedagogi, istorici, filologi, naturali§ti, filosofi, teologi, muzicieni etc., nume ilustre ca : Eugen Barbul, Victor Bontescu, Valeriu §i Victor Brani§te, Coriolan Brediceanu, llarie Chendi, Valér Frentiu,Victor Oni§or, Sextil Pu§cariu, Al. Vaida Voevod, etc.45 Fára pretentia de a evalua numeric (§i aproximativ, desigur), remarcám cá au fost §i transilváneni studenti la Bucure§ti, dar §i la la§i, destul de numero§i (íncepánd cu mijlocul secolului al XlX-lea), mai ales stipendiati ai Societátii „Transilvania” din Bucure§ti, íntre anii 1868-1914. Se continuá de fapt traditía prezentei intelectualilor transilváneni ín §colile din provinciile extracarpatice, dar §i ín unele posturi de conducere §colará. ín spatiul Principatelor Unite, respectiv al Regatului Romániei, módéiul organizatoric era cel francez, insä cel german ii determina pe francezi sä facä schimbäri §i evaluäri critice. Profesorul universitär loan Bogdan, junimist, decan al Facultätii de Filosofie din Bucure§ti era trimis de Titu Maiorescu, ín 1886, intr-o cálátorie de investigare ín Germania pentru a prelua...„ceea ce este potrivit cu spiritual §i trebuintele poporului nostru”, lucru urmärit §i de B. Petriceicu Ha§deu, ín anul 1885. Legislatia din instruire §i educatie, ín primul ránd legea din 1898, cu completárile din primii cinci ani ai secolului al XX-lea, integra noutáti occidentale (structura liceelor cu studii clasice, moderne §\ reale) recrutarea §i avansarea ín cariera universitará, introducerea seminariilor, institutelor §i laboratoarelor, 44Chr, Charles,J, Verger, op, cit.,pp. 128-129. 45Stelian Mandrut , Studenti románi transilváneni la universitätile din Austro-Ungaria §i Germania in anul 1897-1898, ín „Cultura §i societate ín epoca moderná",sub ímgrijirea lui N. Boc§an, N. Edroiu, A. Rádutiu, Ed. Dacia, 1990, pp. 255-261. 82
