Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Nicolae Victor Fola: Aspecte ale modernizării şi occidentalizării învăţământului superior din Transilvania (1850-1918) şi confluenţele lui europene
Istorie (secundar germana §i franceza), pe care le-а definitivat la Geneva. §i-a sustinut teza de doctorat cu titlul „Poezia popularä romäneascä din zona Blajului ” (A roman nepokolteszet Balaszfalva vidékén) in anul1915.35 Dacä romänii ardeleni ( cei care studiau Tn afara Romei §i facultätilor de teologie din Slovacia) au urmat la Viena Pazmaneumul, Institutul Sf. Ana, Colegiul Sancta Barbara, Politehnica, Academia de Arte Frumoase (pänä la 1848-1849), din Transilvania intre anii 1831-1848 cinci romäni au studiat la Institutul de Medicinä §i Chirurgie din Cluj, 19 la Facultatea de Medicinä din Budapesta, intre 1801-1848, la seminarul catolic Oradea 169 (cifra nu este sigurä). La Liceul din Blaj, au urmat cursurile de teologie §i drept 220 de persoane, iar 129 la Gimnaziul din Beiu§. Semnificativä pentru prima jumätate a secolului al XIX-а lea este tendinta de limitare a accesului romänilor de autoritäre de atunci la formele de invätämänt ale timpului. In 1805, Guberniul Transilvaniei solicita episcopului loan Bob reducerea numärului de bursieri la Cluj, sub pretextul scumpirii vietii. Acela§i for respingea in anul 1843 cererea episcopului Lemeni privind primirea absolventilor de la Blaj la cursul de drept de la Cluj, pe motiv cä romänii nu sunt recunoscuti ca „ natiune’” (medievalä), ceea ce inchide accesul la studii mai inalte §i la functiile publice, dupä absolvire. ín cazul bursierilor Ramontai se tärägäna multi ani primirea burselor, märind frustrarea tinerilor romäni de acest beneficiu.36 In planul general al instruirii din secolul al XVIII-lea in Transilvania, romänii sunt prezenti, in proportie mai mare sau mai micä, ín toate centrele educationale din principat §i tinuturile invecinate. in mod firesc, ei se indreptau spre §colile catolice, dar nu le evitau nici pe cele reformate, evanghelice §i unitariene ( aceste institutii erau decise, de cele mai multe ori in a nu respecta restrictiile impuse de stat pentru a putea rezista concurentei cu centrele educationale favorizate prin politicile oficiale). Dinamica studiosior romäni, ca S celorlalte etnii aratä о caracteristicä de bazä a perioadei reformiste, stimula avansul multor grupäri sociale economice §i etnice, pänä atunci dezavantajate, declan§änd noi energii, fidele Curtii vieneze. in anii regimului habsburgic al secolului al XVIII-lea, cu toate eforturile fäcute in perioada restaurativä de dupä 1790, limba maghiarä nu reu§e§te sä i§i cä§tige decät statutul de materie facultativä de studiu. Pericolul deznationalizärii nu vine dinspre reteaua formativä, ci dinspre régimül de stäri, ale cärui posibilitäti de a utiliza pärghiile puterii scade spectaculos. Educatia uniformizatä de tip latin, imbunätätitä pe parcurs cu о educatie de facturä tehnicä, ^tiintificä §i birocraticä, supuse aceloraS presiuni equate de germanizare vor apropia elitele creatoare romäne §i maghiare sensibil in plan valoric (chiar dacä ultimele au beneficiat incä de un suport politic provincial incä deosebit de puternic). Oportunitätile create in domeniul §colar au contribuit la egalizarea relativä a §anselor, iar dimensiunile sociale ale fenomenului, timid) evaluate incä, se aratä, cer valorificarea tuturor surselor, indiferent de istoriografia cäreia ii apartin. Rezultatele obtinute de cercetätorul academic clujean pe care-l citäm (de§i le considerä, in momentul redactärii lucrärii, partial relevante statistic, urmänd continuarea cuantificärii ponderii S efectelor), ii permit concluzionarea unor sensuri interesante de evolutie privitor la structurile sociale elitäre. Dacä la instaurarea regimului habsburgic in Transilvania natiunile privilegiate aveau §i in mediul urban, ca §i in cel rural о intelectualitate 35R. Lettner, op. с/f., pp 48-64. Pentru Margareta Pop, la Ana §i Arcadie Hinescu, Oameni de ieri §i de azi ai Blajului, Ed. Eventus, 1994,pp. 89-90. 36Cornel Sigmirean, Istoria formärii intelectualitätii romäne din Transilvania §i Banat(1867-1918), Presa Universitarä Clujeanä, 2000, pp. 351 §i 354. 78
