Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Nicolae Victor Fola: Aspecte ale modernizării şi occidentalizării învăţământului superior din Transilvania (1850-1918) şi confluenţele lui europene
Marisia XXXVII fatä de restauratia catolicä ín spatiul germanofon. Afinitätile arätate de profesorul, gänditorul §i ideologul transilvan fatä de Kantianism nu se pót despárti de §coala romanticä germanä de istorie a dreptului, reprezentatá de Kari von Savigny §i Eichorn. S-а teoretizat astfel cultul comunitätii nationale, sentimentului patriotic, istoriei idealizate §i traditiei, cu accent pe studiul istoriei nationale. Se resimte pozitia antidogmaticä §i antiteologicä, primatul moralitätii kantiene, dar se introduc §i unele elemente din filosofia lui Fichte, fapt care face conceptia filosoficä mai putin abstractá, realist §i practicá. ín §colile bläjene se foloseau ca manuale „Propedeutica filosoficä pentru gimnaziul inferior”, „Psihologia empiricá”( 1852), „Logica formalä”, influentate de ideile lui Zimmermann, dar §i „Psihologia lucrata pe bazele psihologice §i etice ale realismului herbartian” (editiile 1863, 1873,1903), manual al profesorului sibian loan Popescu, respectiv ” Psihologia precedatá de somatologie §i urmatä de logicä elementará”, 1896, a profesorului arádean Petru Pipo§. ín bibliotecile bläjene se gäseau atunci §i lucrárile „Logica” §i „Criticile” lui Titu Maiorescu, ca §i publicatia didacticä sibianä „Organul pedagogic.” Pedagógia europeanä cunoa§te ín anii 1850-1918 transformäri esentiale, de esentá. Ea se sistematizeazá, ín functie de fundamente filosofice, de psihologie §i sociologie, ceea ce a impus modificári de programé §i predare. Se discutä normele metodologice herbartiene, ín pedagogie, interpretäri kantiene, ulterior interpretäri filosofice contemporane §i curentele pedagogice ale „$colii active.” Acum se desprinde pedagógia de filozofie, devenind autonomä, dar nu independentá de ea. Apare pedagógia experimental, fenomen important (de influentä germanä), odatä cu psihologizarea §i sociologia disciplinei. Modalitätile de abordare pedagogicä sunt povestirile, romanele, eseurile, studiile pedagogice, cu douä directii, inductivä §i deductivä. Dacä in orientarea psihologicä se valorificä teoriile educative ale lui Rousseau (educatia,, axatä pe copil,” cu cerintele §i trebuintele lui), latura sociologizantä se centra pe educatie §i avea un caracter rigorist, de inspiratie herbartianä. Accentul pe promovarea noutätilor §i experimente este relevantä in activitatea „$colii experimentale” de la Blaj, initiatá de Torna Coci§iu (i§i incepe activitatea prin 1917 §i continuä in anii interbelici), activitätile depuse au rezonantä nu doar in instruirea din Románia Mare, ele sunt apreciate la nivelul ministerului de resort, §i este cunoscutä §i comentatä de revistele de pedagogie francezä.34 La sfär§itul secolului al XIX lea incep sä absolve primele femei cursuri invätämäntului superior, prima licentä de filosofie se ia ín Austria in 1897, iar la Budapesta, in 1898, prima licentä in matematicä §i fizicä, primul titlu de doctor il obtine in Austria, Gabriela Wartesieben, in 1900. Prima femeie cu studii postuniversitare in Austria §i Germania a fost specialista in filologie romanicä Elise Richter, evreicä asimilatä, coordonatä de profesorii Adolf Musssafia §i W. Meyer- Lubke (a fost autorizatä sä predea in universitate in 1907). A fost exterminatä in lagärul de concentrare de la Theresienstadt, de nazi§ti. Se adugä, dupä räzboi, germanista Charlotte Buhler, in domeniul esteticii §i psihologiei adolescentilor, Marianna Thalmann, in istorie literarä, Erna Patzel in studii medievale, iar patologul Carmen Coronini-Kronberg a fost a §asea femeie recunoscutä ca lector la Facultatea de Medicinä din Viena. Prima romäncä, licentiatä in filologie §i posesoare a titlului de doctor in Transilvania a fost Margareta Hodo§iu Pop, care a functionat ca profesor §i folclorist, sotia frunta§ului national-täränist lonel Pop, stabilitä la Cluj. Absolventä a liceului din Blaj, a urmat la Budapesta Facultatea de Romänä-Istorie 3Albidem, pp. 74-75. 77
