Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Nicolae Victor Fola: Aspecte ale modernizării şi occidentalizării învăţământului superior din Transilvania (1850-1918) şi confluenţele lui europene
Istorie a redactat о lucrare care Tncerca sä fundamenteze filosofia pe credinta religioasä §i ideile antirationaliste ale lui Fr, Jacobi. íncheierea reforméi invätämäntului ín 1854 consacrä rolul filosofiei, introdusä ca disciplinä academicä aläturi de drept, mediciná §i teologie ín Academia austriacä, fondatä ín 1848, iar cercetarea istoriei, ca §i propedeutica filosoficä este prezentä in facultati §i in anii superiori de liceu. Filosofia se studia obligatoriu in instituted juridice, iar din 1853 propedeutica filosoficä devine disciplinä obligatorie de studiu in gimnazii. Manualul de filosofie care va fi folosit in Austria, ca §i in Italia §i Ungaria, intitulat „Leibniz §i Herbart”, din 1849 , apartinänd universitarului Zimmerman va fi folosit in a doua jumätate a secolului al XlX-lea (de§i s-au utilizat, mai putin §i manualul profesorului tomisto-aristotelian Otto Wilmann din Praga §i altele). Se urmärea dezvoltarea unei etici rationaliste, cu elemente apartinänd conceptiilor lui Wolff §i Leibnitz ,32 Manualul de filozofie frecvent folosit in Austria, ca §i in Ungaria §i Austria, a fost „Leibnitz §i Herbart” §i apartinea lui Zimmermann, initial profesor universitär la Olmutz, apoi la Praga §i Viena (pänä in 1896), filosof oficial al monarhiei. Tn spatiul universitär §i in cel public se dezvoltä о eticä rationalistä §i utilitaristä, care inlocui elementele de dogmaticä catolicä §i cele ale rationalismului lui Wolff ц\ Leibnitz. Alt curent etic, combinat cu elemente de logicä matematicä, reprezentat initial de lucrarea „Doctrina §tiintei”(1837) a dus la constituirea unui sistem axiomaticdeductiv, cu rol de instrument al perceptiei rationale in orice domeniu al cunoa§terii. Desigur, componente ale lui se regäsesc §i in invätämäntul superior §i mediu din Transilvania, in curriculum-ul filosofie al lui Zimmermann §i in psihologia lui Lindner. Pe un plan secund, se manifestä о orientare criticä, din filonul filosofiei speculative a lui Hegel, cu nuante de analizä logicä, dar §i de psihologie empiricä, cuprinse mai tärziu in filosofia analiticä. ín editia a doua, revizuitä, a lucrärii lui de psihologie, Lindner aratä о puternicä influentare de Herbart, preconiza folosirea metodei inductiei, dar §i a celei genetice. Pregätea terenul pentru filosofia lui Freud, а analizei terapeutice, dar se constituia §i ca metodä de investigare in analiza socialä §i culturalä. ßi in invätämänul teologic greco-catolic, dar §i in cel ortodox román din Transilvania (elitele teologice ale Sibiului fäceau studii in Germania) intälnim modernizarea curricularä, in sistem central-european. Se introduc discipline cu finalitate practicä (economie ruralä, medicinä pastoralä), ca §i grädinäritul, cre§terea animalelorin invätämäntul mediu), se urmärea imbogätirea dotärii/logisticii, sub forma grädinilor §colare/experimentale, stupini moderne, loturi agricole pentru aplicatii agrotehice etc. Se adaugä activitatea unor conferentiari de prestigiu ai „’’Astrei”, dar §i preluarea unor innoiri din partea asociatiilor cooperatiste germane §i maghiare din Transilvania.33 Cursurile de inspiratie kantianä, predate anterior revolutiei la Blaj (dupä prelucrarea fäcutä de Krug), partial §i volumul publicat de A.T. Laurian, la Bucure§ti, din acela§i autor de inspiratie kantianä au constituit suportul teoretic al ideilor din programul de la Blaj, in corelatie cu argumente de ordin juridic,Timotei Cipariu a tradus la Blaj integral manualul lui Krug (nu doar partea de filozofie, dar §i etica §i estetica), iar in 1870 tipärea manualul „Filosofia aplicatä. Dreptul natural §i etica lui Krug.” La la§i, Simion Bärnutiu continua, amplificändu-le ,cursurile initiale de la Blaj, in invätämäntul superior. Dar lucrärile bärnutiene au fost inspirate din Krug, portdrapel al liberalismului in Europa Centralä §i Räsäriteanä, instrument al rezistentei 32P. Strachel, op. cit., pp. 48-64. 33N. V. Fola, §colile Blajului fntre anii 1850-1918 (Evolutia institutional §i contributii la dezvoltarea elitelor intelectuale romäne§ti), Edit. Ardealul ,Tg. Mure§, 2009, pp. 71-72. 76
