Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Nicolae Victor Fola: Aspecte ale modernizării şi occidentalizării învăţământului superior din Transilvania (1850-1918) şi confluenţele lui europene
Marisia XXXVII Tnvätämäntul austriac, avänd acest specific ca suport teoretic §i filosofic viza formarea de functionari publici. Functiile propedeuticii filosofice enuntate erau oferirea unei calificäri practice §i utilizau metode de solutionare a problematicilor specifice pe baza logicii formale. Se urmärea constituirea unui fundament normativ, continänd elemente de eticä a datoriei §i subordonärii. Tnainte de reforma §colarä, istoria §i filosofia erau discipline optionale, cea din urmä (ín acceptia de atunci) era conceputä ca un fei de abilitate manualä(?l). ín timp se conturä о opozitie fundamentalä Tntre idealismul german §i cel austriac, de fapt Tntre respectivele §coli de filozofie. Controverse se manifesta intre empirismul logic al Cercului de la Viena §i neokantieni §i existentiali§tii de mai tärziu (M. Heidegger §i adeptii lui, Tn primele decenii ale secolului trecut), dar §i controversele dintre pozitivi§ti §i teória criticä a hegeliano-marxi§tilor (§coala de la Frankfurtéin anii '60 ai secolului trecut).29 Dacä propedeutica filosoficä se generalizeazä, filosofia kantianä era exclusä complet din sistemul de educatie al monarhiei danubiene (exceptie fáceau discutiile particulare). Profesorul Ignác Hanusch, de la Universitatea din Praga, dupá се a prédát filosofia kantianä §i-a pierdut catedra §i dreptul de a profesa. Tn Austria §i-a mentinut influenta sistemul traditional de filozofie Leibniz-Wolff, ca §i scolastica, iar la sfár§itul secolului al XlX-lea cá§tigá térén empirismul, influentat de §coala englezá (Hume,Locke §i J. St. Mill). Unele recenzii privind activitatea acestor teoreticieni se Tntälnesc Tn publicatia bläjeanä „Foaia scolasticá” la sfár§itul secolului al XIX lea §i ínceputul célúi urmator. Empirismul austriac a fost putenic influentat de epistemologia lui E. Mach, L. Boltzmann §i Moritz Schlich. Persistente scolasticii se explica prin dogmaticile solide, prezente ín Austria catolicä, pe cänd Tn metafizica din spatiul spiritual german predomina influenta kantianä.30 Tn comparatia dintre universitätile austriece (de prim plan, apoi cele maghiare) §i cele germane, Tnvätämäntul superior al celor dintäi reprezintä un model mult mai traditional §i sever, fatä de cele germane. Puterea civilé controla sistemul instructiv-educativ, inclusiv Tn zonele negermane, iar pästrarea mo§tenirii conservatoare/medievale, a Tmpiedicat introducerea modelului german reformat. Modernizarea a indus Tnmultirea seminariilor la discipline ca: filológia, istoria, matematicile, fizica, dar §i clinicile urmäreau perfectionarea profesionalä §i §tiintificä. Tn statele germane, Tn conditiile aspiratiei spre unitatea nationalä s-au dezvoltat marile sisteme filosofice (Hegel, Schleiermacher §i Fichte). Curentul neo-umanist, reprezentat, pe lángé ultimii doi lideri spirituali amintiti mai sus de von Humboldt punea accent pe libertatea de a Tnväta, préda, independent §i libertatea cercetärii §i studiului §i pe enciclopedism ( elemente experimentate initial la universitatea berlinezä). Prin corpul profesoral §i studenti au fost influentate progresiv universitätile mai vechi, traditionaliste. Tn statele catolice din sudul Germaniei (Bavaria, mai ales) se mentin unele influence apropiate de cele mentionate Tn Austria. Guvernantii germani urmäreau Tn permanentä pästrarea controlului politic al universitätilor (Tn Parlamentül de la Frankfurt au fost prezenti 52 de universitari).31 Tn Austria, predarea filosofiei, Tn prima jumätate a secolului al XlX-lea prezenta dificultäti, Tn conditiile Tn care cercurile conservatoare agreau ideológia catolicä §i scolastica. Dacä initial se préda dupä cartea publicatä Tn limba latiné (folositä pänä Tn anul 1822 §i retrasä Tn 1835, criticatä ca avänd anumite influence kantiene) a profesorului vienez Johann von Liechtenfels, Tn spiritul cerut de Exner s-29R. Lettner, op. cit., pp. 71-75. 30P. Strachel, op. cit., pp. 44-47. 31Chr. Charle, J. Verger, Istoria universitätilor, Institutul European, 2001, pp. 80-81. 75
