Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Nicolae Victor Fola: Aspecte ale modernizării şi occidentalizării învăţământului superior din Transilvania (1850-1918) şi confluenţele lui europene
Is torié §i un suport pentru cultura nationalä, dar §i pentru cei care se angajeazä in viata politicä a natiunii proprii.25 Avram lancu, sustinätor activ al Tnfiintärii Academiei de drept, Tntrevedea cu clarviziune remarcabilä solutia cea mai bunä a rezolvärii problemei transilvane, rezumatä in idea „prin noi inline”. Organizarea invätämäntului juridic romänesc, cerutä de nevoia participärii natiunii la viata politicä a statului reclama existenta unor juri§ti bine pregätiti pentru activitatea dietalä, dar §i in organismele de conducere localä, inclusive un contingent mai numeros de functionari. Habsburgii nu se oferä sä preia initiative, nici acum. Pentru romäni, declara justificat „Gazeta Transilvaniei” intr-un apel entuziast din septembrie 1863 nu e numai „o imperativä necesitate, ci chiar о conditie esentialä a vietii nationale”, pe care trebuie sä о realizeze cu propriile eforturi. Främäntärile politice ale anilor 1863-1864, opozitia obstinatä fäcutä de mitropolitii romäni §colilor neconfesionale, al cäror control le scäpa, in parte deosebirile de vederi intre adeptii unei Academii sustinute de stat §i adeptii sprijinirii pe forta natiunii au fäcut sä treacä momentul favorabil, färä sä se ajungä la о realizare practicä. A contribuit, in mare mäsurä §i faptul cä in 1863 se vorbea foarte insistent despre deschiderea unei Universität, in care sä se foloseascä toate cele trei limbi oficiale ale statului.26 ínsá planul pa§optist al infiintärii Academiei de Drept cu limba de predare romänä era considerat indezirabil, chiar subversiv de autoritätile absolutiste austriece. ín anul 1852, cu ocazia vizitéi lui Franz Iosif, s-au emis dispozitiile de principiu privind Academiile juridice de la Cluj §i Sibiu. §i Blajul a fäcut demersuri pentru о institute similarä, iar politia a perchezitionat concomitent re§edinta episcopului bläjean §i locuinta din Viena a lui loan Maiorescu, promotorul intregii actiuni, Chestiunea aceasta este ilustrativä pentru modul in care puterea habsburgicä instrumentaliza politic finantarea §colii. ín 1863, se deschidea Academia din Cluj, compensate pentru pierderea suprematiei traditionale ín domeniul legislativ a maghiarilor, se preiau la búgét cheltuielile céléi din Sibiu, a sa§ilor, iar románii sunt ignorati din nou. Tot ce obtin in aceastä privintá este subventionarea de stat a cáte trei profesori la fiecare din noile institutii, chemati sä tinä prelegeri de drept in limba romänä studentilor interesati, sä emitä certificate de frecventä §i de examene, indiferent dacä pentru specialitatea lor exista sau nu о catedrä ordinarä. Singura numire pentru cele §ase posturi a fost a dr. loan Räcuciu la Academia de Drept din Sibiu, in 1866. Momentul este träit de romäni ca о mare traumä, iar intelectualitatea romäneascä, la chemarea „Gazetei Transilvaniei” incepe о lungä campanie de colectare de fonduri bäne§ti in vederea infiintärii unei facultäti proprii (proiect abandonat abia in anul 1881 )27 Dar, putinätatea mijloacelor materiale, obstacolele politice (initial austriece, apoi ungure§ti) au fäcut ca proiectul sä rämänä nerealizabiljar in 1881, fondurile colectate de „Asociatiunea transilvanä...” de la Sibiu sä fie folosite pentru construirea edificiului §colii superioare de fete din Sibiu (§coala „Astrei”). Acest proiect, chiar nefinalizat, constituie о valoroasä traditie culturalä.28 25George Em. Marica, Studii de istorie §i sociologie a culturii románé ardelene din secolul al XIX lea, Cluj-Napoca, vol. I, 1977, pp. 169-172. 26Dr. Simion Retegan, St räd и inte ale romänilor transilväneni pentru infiintarea unor institutii de invätämänt superior, in „Alma Mater Crisiensis", supliment cultural-§tiintific University din Oradea, an II, nr. 1, ianuarie-febr. 1994, p. 1. 27ldem, Reconstructia politicä a Transilvaniei In anii 1861-1863, Presa Universitarä Clujeanä, 2004, pp. 240-241. 2®ldem, Sträduinte ale romänilor....,p. 1. 74
