Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Nicolae Victor Fola: Aspecte ale modernizării şi occidentalizării învăţământului superior din Transilvania (1850-1918) şi confluenţele lui europene
Marisia XXXVII este situat Tn extremitatea sudicä a provinciei. Neprimindu-se räspuns, se Tnaintä о petitie-memoriu ín 16 ianuarie 1851 direct Tmpäratului, pentru toti romänii din imperiu. Natiunea romána, ajunsä la con§tiinta de sine, avänd limba dezvoltatá Tn sfera bisericeascä §i Tn afara ei, avänd unii reprezentanti la nivelele superioare solicita posibilitatea instruirii moderne, Tn limba maternä, solicitänd ca locatie Clujul. Era respinsä de factorii vienezi Tnfiintarea universitätii germane Tn Sibiu (de§i exista facultatea de drept säseascä, de renume - n.n.), iar studentii Tn drept §i administrate erau necesari, Tn perspectivä (sustineau ideea, Tn special S. Bärnutiu, AI. P. Marian §i losif Hodo§).23 Ráspunsurile, mai mult sau mai putin directe de respingere, erau de tentä absolutistä, specificä deceniului postrevolutionar. §aguna era mustrat cä .... face cauzä comunä cu oameni neodihniti,” lui Timotei Cipariu i s-а spus cä nu va mai studia la Viena §i sä se retragä pe postul lui de canonic .Guvernatorul Transilvaniei, Karl von Schwarzenberg, Tn timpul unei cälätorii de inspectie Tn Muntii Apuseni lua cuno§tintä de la liderul Simion Balint de aceastä doleantä romäneascä. Acesta spunea guvernatorului, care-i replica cä nu sunt bani pentru a§a ceva, cä, Tn pofida säräciei lor, romänii §i-ar da §i cäma§a de pe ei pentru ceruta universitate (se §tie cä A. lancu, prin testament §i-a läsat averea natiunii, ca ajutor Tn Tnfiintarea unei Adademii de Drepturi, avänd credinta cä luptätorii cu arma légii vor putea scoate drepturile natiunii.) S. Bärnutiu, Tn discursui säu din Catedrala Blajului a relatat „Cuväntul unui student despre necesitatea unei academii”, pe care TI trimite spre completare lui Papiu §i Hodo§, cu intentia de а-l publica Tn „Gazeta Transilvaniei” .Document de valoare, Tnfäti§eazä conceptia gänditorului, Tn anul 1852 , despre rolul universitätii Tn viata natiunii, pentru propä§iirea romänilor transilväneni. Aratä necesitatea functionärii a patru facultäti, (teologie, drept, medicinä §i filosofie) §i considerä cä färä eie nu pot spori institutiile nationale §i diversele tipuri de §coli. Pe de altä parte, spunea, referitor la relatiile dintre natiunile avute §i cele särace, universitatea poate constitui §i о pärghie principalä de sustinere §i promovare а natiunii stäpänitoare.24 Tn proiectul säu, Bärnutiu se gändea §i la Tnvätämäntul tehnic, pentru fructificarea practicii, ceea ce Ti aratä orizontul modern. Primatul TI avea facultatea de filosofie, Tn acceptiunea includerii disciplinelor umaniste §i a celor exacte. Un argument adus, de ordin pedagogic, instruirea ín limba maternä, care dä luminarea, färä a respinge pregätirea §i Tn alte limbi. Argumentul de ordin filosofic-social invocat, §tiinta Tnseamnä putere, Tnaltä natiunea (au dovedit-o practic, Tmpreunä cu Papiu §i Hodo§, fäcänd studii Tn Italia). Argument psihologic, §coala superioarä ridicä prestigiul Tn fata sträinilor .Desigur §i patroneazä §i coordoneazä §colile, societätile literare, influenteazä publicatiile vremii (Tntr-o oarecare mäsurä-n.n.), Pledeazä pentru päräsirea apatiei /dezinteresului (desigur nu respinge rolul teologiei §i bisericii, pe plan moral-comportamental). Sugereazä §i pericolul deznationalizärii ( serie Tn anii regimului neoabsolutist), care se poate insinua §i prin instutiile (exclusiv) sträine, Tn acest caz cu tenta de germanizare .Pledoaria pentru cultura juridicä §i drept, este 23Cornel. Albu, Universitatea románé a Transilvaniei in conceptia iui Simion Bärnutiu, Tn „Acta Musei Poro//ssens/s”,VIII, 1984, pp. 436-438 §i loan-Aurel Pop, I. Bolovan, Istoria Transilvaniei, Cluj- Napoca, 2013, pp. 237-238. 24C. Albu, op. cit., pp. 438-440. 73
