Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Nicolae Victor Fola: Aspecte ale modernizării şi occidentalizării învăţământului superior din Transilvania (1850-1918) şi confluenţele lui europene
Istorie convertirea celor dintäi. Nu Tntämplätor §coala elementarä piaristä de la Praga, datoritä performantelor ei exceptional era preferatä de evrei. ín gimnazii era о disciplina strictä, frica de e§ec era profundä, fapt reflectat §i de lucrarea ’’Interpretarea viselor”, Viena, 1900, a lui Sigmund Freud. La nivelul Tnvätämäntului superior, Fr. Jodl se plängea cä niciunul dintre studentii lui nu §tiau sä citeascä Tn francezä sau englezä, iar dupä §ase luni de greaca (veche) nu ajungeau sä citeascä din Tucidide. Avocatii, cunoscätori de germanä §i latinä, avertiza el ,,nu erau bine pregätiti pentru a administra Boemia, respectiv Carniolia. Instruirea Tn Ib. germanä (nu in cehä), Tn gimnaziile cehe§ti Tncuraja atitudinea slugarnicä fatä de superiori. Tn schimb, Tn Ungaria, se cerea folosirea Ib. maghiare §i se excludeau progeniturile nemaghiarilor, iar Tn Slovacia §i Transilvania, lipsea о bazä economicä suficientä (n. n.) a elitelor locale (efortul trecea tot pe intelectualii biserice§ti, partial pe laici). Profesorii universitari austrieci, de economie §i drept, erau functionari superiori §i, nu putini, jurnali§ti. Ca membrii ai aparatului birocratic, profesorii se ocupau, mai Tntäi de toate, de organizarea examenului de doctorat, care atesta dreptul unui candidat de a-§i practica profesiunea. „Rigorosen”-ul consta din о probä oralä, Tn care patru profesori chestionau candidatui, cäte un sfert de orä. De§i programul Universitätii din Viena era foarte solicitant, cu exceptia medicinei §i facultätii economice nu aträgea studenti sträini. Femeilor li s-а permis sä urmeze filosofia la Viena abia Tn anul 1897, iar trei ani mai tärziu §i medicina, cu toatä opozitia universitarilor. Motivul, Tmpäratul a decretat cä femeile musulmane din Bosnia meritau sä fie doctorite (de§i, Tn mediul universitär circula ideea cä eie au creierul mai putin dezvoltat ca bärbatii). Universitatea vienezä a initiat organizarea cäminului cultural ca centru de educare al adultilor, respectiv Tnvätämäntul seral pentru muncitori. Tn pofida inertiei birocratice, dupä 1850 Imperiul Habsburgilor a cunoscut multe idei noi, Tn tehnicä, medicina, §tiinte umane, Tn teória socialá. Pionierii ideilornoi, E. Mach,Ed. Husserl,S. Freud,O. Neurath, L. Wittgenstein etc., au §tiut sá-§i exploateze solida educatie clasicä, profitánd de exercitiul dobándit Tn oratorie. De la diver§i preoti-profesori, evrei practicanti, filologi §i istorici, tinerii dobándeau un aparat intelectual care le permitea celor dotati sä interpreteze mediul pestrit Tn care träiau. Avánd capacitate de perpetuare a deprinderilor traditional, Tnvätämäntul austriac T§i educa absolventii cu cele necesare pentru a schimba radical mo§tenirea primitä.21 Tn anii revolutie din 1848-1849, Tn Programul de la Blaj, punctui 13, referitor la instruire §i educatie prevedea: „Natiunea romänä cere Tnfiintarea §colilor la sate §i ora§e, a gimnaziilor, institutelor militare §i tehnice, seminarii preote§ti §i о Universitate romänä.”22(doar teológia bläjeanä §i cursui de drept, de doi ani, erau, pänä atunci, de nivelul superior). Tntr-o primä petitie, dupä revolutie, delegatii romänilor cereau Tnfiintarea unei facultäti politico-juridice la Blaj, motivänd prin nevoia pregätirii de personal competent in administrate. О a doua petitie (primeia nu I s-a räspuns), Tnaintatä de 11 frunta§i transilväneni §i bänäteni solicita (sub influenta lui $aguna) Tnfiintarea unei universitäti „íntr-un loc potrivit” (nu neapárat la Blaj), pentru studentii romäni, care au pierdut deja doi ani pretiosi. A treia petitie, Tnaintatä la 29 decembrie 1850 (A. §aguna, §t. §ulutiu, A. lancu, G. Baritiu, T. Cipariu) solicita о facultate filosofico-juridicä cu sediul la Cluj, cáci celelalte natiuni le aveau pe ale lor. Ideea Tnfiintärii unei universitäti comune la Sibiu era respinsä, pe motiv cä ora§ul 211bidem, pp. 80-85. 22lstoria Romäniei, Transilvania (coordonator prof. univ. dr. A. Drägoescu), volum I, 1997,p. 825. 72
