Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 37. (2017)
Nicolae Victor Fola: Aspecte ale modernizării şi occidentalizării învăţământului superior din Transilvania (1850-1918) şi confluenţele lui europene
Marisia XXXVII generale, completänd predarea limbii §i istoria. Se fixau categoriile de profesori (dupä calificare, titulatura, examene luate - n.n.), dirigintii/Tndrumätori ai claselor, directorul cu atributiile sale, ca §i cele ale organului colectiv, consiliul profesoral (elemente pästrate pänä azi), ca §i subordonarea fatä de inspectoratele §colare §i administratia localä. ín activitatea universitarä se introduce autonómia (garantatä) a activitätii, libertatea de studii §i cercetare, iar universitätile cuprindeau 4 facultati. Se ata§au gimnaziului douä cursuri obligatorii. Unul cuprindea 2 lectii/teme de educatie religioasä, 5 de filozofie, 6 de matematicä, 2 de filologie latiné. AI doilea cuprindea 2 lectii de educatie religioasä, 5 de filozofie, 8 de fizicä, 2 de filologie latinä/pe säptämänä, iar predarea matematicii §i fizicii se concentra pe perioade scurte. Istoria naturalä §i cea universalä erau materii optionale. Conform légii educatiei, gimnaziul acorda atentie egalä limbilor clasice §i literaturii lor §i limbilor moderne §i §tiintelor. In contrast cu alte state europene, Austria promova un sistem de predare/educare ce cuprindea limbile moderne §i §tiintele Tntr-un sistem integrat, devenind promotoare in domeniul extinderii §i consolidärii orizontului §tiintific al cunoa§terii. Tinerii erau educati Tn directia participärii active la viata culturalä, conform unei conceptii asupra lumii avea rädäcinile Tn §tiinta §i cultura lumii vechi §i moderne, europene. §colile erau percepute ca organisme viabile §i capabile de dezvoltare Tn cadrul societätii.19 Reforma austriacä a Tnvätämäntului, se remarcä, pe lángé modelul german a avut §i influente franceze. Accentul nu mai cádea pe religie §i atitudine obedientá fatá de stat, ci pe pregátirea studentilor pentru pregátirea universitará. Tn locul predárii tuturor disciplinelor la nivelul unei clase, fiecare profesor T§i préda disciplina proprie. §tiintele naturii erau predate de profesori tineri §i entuzia§ti, iar critica §i disputele erau Tncurajate, nu sanctionate. Se constatá о stratificare, о divizare a studio§ilor. Primul gimnaziu Tnfiintat Tn Austria a fost Akademische Gymnasium, iar Schlottemgymnasium nu era supus secularizárii §i era mai popular Tn rándurile nobilimii, avea §i multi cursanti evrei, iar profesorii benedictini Tncurajau clericalismul .ín Ritterakademien (colegiile pentru cavaleri), cél mai prestigios era Theresianum (fondat de Maria Tereza la 1746). Profesorii erau initial iezuiti, apói cálugári piari§ti, iar elevii proveneau din familii de aristocrati §i mari burghezi, vizau cariera militará sau politicá. Páná Tn 1914, programa cerea studierea limbii latiné, respectiv a limbii gece§ti vechi ( punctui culminant era citirea lui Aristotel). Obligändu-i pe adolescenti sá parcurgá autori a cáror experientá о depáfea cu múlt pe a lor, gimnaziul Ti pregátea pe cei mai capabili absolventi sá jongleze cu abstractiunile. Un studios care la 18 ani TI asimila pe Sofocle, nu ezita sá-§i formuleze mai tärziu propriile maxime. De§i reformele lui Bonitz §i Exner au mic§orat cerintele de memorare sistematicá, tendinta de a Tnváta papagalice§te pasaje Tntregi se mentine. Acest gen de exercitii reu§eau sá imprime cuno§tinte remarcabile de literaturä veche §i mitologie, Tn minti complet diferite. ín afara accentului pus pe sintaxá, exercitiile de traducere a textelor vechi facilitau deprinderea de obiceiuri, a improvizatiei verbale, cu transpunerea instantanee a gändurilor Tn cuvinte. Discursurile politice §i prelegerile universitäre erau Tmpánate cu aluzii la aurtorii greci §i latini, insufländ fiecárui student con§tiinta faptului cá participá la un demers cultural Tnceput cu milenii Tn urmá.20 Respectarea traditiei s-а datorat preotilor catolici, care continuau sá predea Tn §colile primäre chiar §i dupä anul 1918. Cálugárii piari§ti Tmpártá§eau spiritui iosefinismului, Tnvátau deopotrivá pe evrei §i cre§tini, fárá sá se preocupe de 19Ibidem, pp. 69-73. 20William Johnston, Spiritul Vienei. О istorie intelectualä §i socialä 1848-1938, Ed. Polirom , 2000, pp. 79-80 ( se mentioneazä studenti ajun§i somitäti Tn diverse domenii). 71
